Cum volumele de marfuri refrigerate si congelate s-au redus semnificativ anul trecut, cei mai multi operatori logistici de astfel de bunuri au incercat sa eficientizeze cat mai mult activitatea. Unii au reusit o renegociere a contractelor cu furnizorii de servicii, si-au redus investitiile si s-au intrecut in oferirea unor servicii cat mai atractive clientilor. Eforturile au fost cu atat mai mari cu cat cei mai multi au fost nevoiti sa-si acopere costurile in conditiile in care preturile au scazut cu pana la 20%.
 

Astfel, cererea pentru astfel de spatii s-a mentinut redusa si anul trecut, mai ales ca cei mai multi producatori si-au construit singuri depozitele.

Din punct de vedere al logisticii pentru bunuri cu temperatura controlata, se poate spune ca piata romaneasca este inca la inceput de drum, iar exclusivitatea serviciilor este inca o prioritate in alegerea furnizorului. Daca in statele vest-europene dezvoltate un operator logistic lucreaza pentru 2-4 clienti, de multe ori chiar concurenti directi, piata romaneasca inca se confrunta cu reticenta producatorilor in externalizarea serviciilor logistice.
Astfel, cererile pentru spatii frigorifice sunt pentru suprafete de la 500 la maximum 3.000 m², deci nu este eficient pentru un dezvoltator sa porneasca o constructie fara certitudinea unui client, din cauza costurilor ridicate pe care le presupune. Mai mult, in general, spatiile micute operate de producatori sunt constructii proprii, in functie de spatiul necesar, resursele financiare si specificul activitatii. Dezvoltarea unor zone cu temperatura controlata in cadrul proiectelor de anvergura s-ar justifica in momentul in care companiile producatoare, cu volume importante, ar decide externalizarea serviciilor logistice. In general, depozitele frigorifice sunt impartite in mai multe camere, fiecare fiind independenta in ceea ce priveste unitatea de racire, pentru a asigura un climat diferit, cu temperaturi adecvate fiecarui tip de marfa.
Chiriile pentru spatiile cu temperatura controlata sunt duble fata de cele ambientale, ridicandu-se la 8-10 euro/m² pentru spatiile frigorifice si 10-13 euro/m² pentru cele congelate, iar in conditiile actuale de piata, companiile nu mai sunt pregatite financiar sa sustina un astfel de nivel.
Desi, la noi, cele mai multe depozite se gasesc acum in jurul Capitalei, de-a lungul soselei de centura, fiind operate, adesea, de producatori, astfel de centre exista si in zonele strategice pentru importuri, cum ar fi portul Constanta si granitele tarii.

Rata de ocupare a depasit rar 50%
Cum preturile serviciilor logistice pentru marfuri frigorifice au scazut cu pana la 15-20%, companiile, in mare parte, au recurs la diverse masuri menite sa le eficientizeze activitatea, au redus sau chiar au amanat unele investitii programate pentru anul trecut, si s-au intrecut in oferirea de servicii suplimentare, atractive pentru clienti. Investitiile din 2009 au fost doar cele strict necesare ori impuse de legislatia comunitara sau romaneasca si au vizat, in special, modernizarea instalatiilor de racire, pentru umplerea carora s-au utilizat cu precadere amoniacul si freonul – insa de la 1 ianuarie 2010 se interzice folosirea R22 in instalatiile noi.
Operatorul logistic Acvarius din Agigea si-a lasat planurile de extindere pana la iesirea din criza si a trecut la o utilizare mai eficienta a echipamentelor si la o monitorizare mult mai atenta a costurilor. Aici importurile au scazut cu circa 60%, astfel ca rata de umplere a depozitului, cu o capacitate de 2.000 t, a ajuns la doar 10% in perioada de varf a crizei, fata de 60%, necesarul ce poate asigura o eficienta minima.
Depozitul Agroalim Logistic, de 4.000 m², se preteaza la produse de origine animala si non-animala si ofera temperaturi intre 0 si 4^oC, pentru produsele proaspete, si pana la -18^oC, pentru cele congelate. Structura depozitului a fost gandita cu sectiuni pe fiecare tip de marfa, pentru mentinerea temperaturii necesare fiecarei game, iar pentru o exploatare eficienta a spatiului si o identificare facila a produselor acestea sunt repartizate in cate o celula de stocare. Inaltimea utila este de 6 m, iar depozitarea se face in functie de tipul produsului. Volumele companiei nu au avut de suferit anul trecut, depozitul functionand la capacitate normala.
Cum instalatiile de racire utilizeaza circa 85% din totalul consumului de energie electrica, reprezentantii Agroalim si-au redus aceste costuri prin renegocierea contractelor. Acelasi lucru a fost facut si in cazul contractelor pentru intretinerea instalatiilor frigorifice si a echipamentelor. In ceea ce priveste echipamentele utilizate, in general, ele sunt aceleasi folosite si in mediul ambiental – insa nu si invers – dar necesitand o investitie mai mare si, pe langa utilizarea stivuitoarelor electrice, se poate observa o preferinta pentru transpaletii manuali.
Potrivit lui Dorian Petrea, director general Agroalim Logistic, in cazul depozitelor in care marfa este stocata pentru a fi livrata catre clienti este mai eficient ca dispunerea pe inaltime sa fie redusa – limitata la patru etaje – pentru accesarea rapida a marfurilor. Aceasta situatie este intalnita in cazul depozitelor proprii, insa cele construite de dezvoltatori exploateaza la maximum spatiul disponibil. Depozitele cu o inaltime utila foarte mare, cu marfa dispusa pana la plafon, in cazul livrarilor rapide catre clientii de tipul IKA, retail sau HoReCa, pot genera timpi morti.
Cu o amprenta de 1.500 m², depozitul Eta Group a fost gandit pentru produse alimentare congelate si refrigerate, iar instalatiile frigorifice ofera temperaturi cuprinse intre 15 si -25^oC. Depozitul a fost impartit in cinci camere de dimensiuni egale, unde temperatura poate fi setata diferentiat, capacitatea fiind de aproximativ 2.000 de paleti. In 2009, gradul de ocupare a acestuia a fost de 50%, in conditiile in care eficienta ar fi asigurata la 70-75%. Cea mai importanta scadere de volum a fost inregistrata dupa iulie anul trecut.
In ciuda crizei, furnizorii de servicii logistice care opereaza in aria portului Constanta nu au fost ocoliti de o crestere a tarifelor percepute pentru utilizarea infrastructurii, potrivit declaratiilor lui Adrian Gearap, director general Eta Group. In plus, ei s-au confruntat si cu o scadere cu 15% a preturilor. „Am incercat sa mentinem un anumit trafic prin ajustarea tarifelor, precum si prin oferirea unor servicii suplimentare“, a completat acesta.
Daca pentru 2010 intentiona sa construiasca o noua platforma frigorifica de 20.000 m² in nord-vestul tarii, Frigoexpres s-a vazut nevoita sa-si amane planurile, operand inca la capacitate un depozit de 2.000 m², impartit intre ambiental si frigorific, cu temperaturi de la 0 la -/+ 30^oC, in functie de specificul marfurilor.
Si Macromex a reusit sa-si mentina rata de umplere din depozit in parametrii de eficienta, de 85-90%, chiar daca volumele manipulate au scazut. Compania dispune de o suprafata de 3.900 m² pentru congelare de la -18 la -22^oC si de 1.100 m² pentru refrigerare la 2-4^oC. Acestora li se adauga capacitatile de la Cluj si Oradea. Manipularea marfurilor este dictata de WMS si, in functie de natura produselor, este realizata conform principiilor FEFO, FIFO si LIFO.
Desi a experimentat o scadere a volumelor manipulate si o diminuare cu 10-30% a tarifelor de depozitare, anul acesta Marcomex va demara lucrarile de constructie pentru noul depozit central de la Campia Turzii, ce va avea o capacitate de 21.000 de paleti in prima faza si 27.000 in 2014, plus noi puncte de cross-docking.
Pentru a se mentine in grafic si in 2010, operatorii au incercat anul trecut sa-si controleze cheltuielile sau sa le ajusteze unde a fost posibil, insa au spus un „nu“ categoric investitiilor in extinderea capacitatii de lucru, mai ales ca pentru primul semestru al lui 2010 au estimat o situatie la fel de slaba ca anul trecut, pentru ca domeniul transport-logistica s-a numarat printre cele mai afectate de recesiune.