Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Horváth & Partners: 97% dintre proiectele de infrastructură mare întârzie din cauza relației deficitare cu autoritățile

Concluziile unui studiu efectuat recent de Horváth & Partners relevă că 97% dintre proiectele de infrastructură mare, raportat atât la nivel global cât și la România, au avut întârzieri de implementare din cauza relației deficitare cu autorităţile și a amenzilor rezultate din neînțelegerea regulamentelor. Alte motive care stau la baza înaintării greoaie sunt organizarea ineficientă a proceselor și competențelor interne, precum și viciile de colaborare cu contractorii. Dezvoltarea strategiilor locale în principalele centre urbane ale țării trenează, iar acest fapt generează lipsa de coerență a proiectelor. 

Fără o îmbunătățire a implementării proiectelor de infrastructură, municipiile din România vor rămâne departe de a atinge statutul de orașe inteligente.

În prezent, circa 20 de orașe din România au demarat inițiative de dezvoltare inteligentă, dintre care cel puţin zece au fost începute în 2020. Printre acestea, s-au distins: Alba Iulia (106 proiecte), Cluj-Napoca (54), Timișoara (26) și Oradea (17). Oradea s-a remarcat prin rata mare de atragere a fondurilor europene, care s-a ridicat la 200%, în comparație cu media națională care se situează la 38,9%.

Studiul a inclus și 50 de orașe inteligente și proiecte pentru orașe inteligente la nivel global, dintre care cinci sunt repere de reușită: Seoul, Barcelona, Milano, Dubai și Copenhaga. Conform analizei, principalele trei caracteristici care stau la baza reușitei unui proiect de oraș inteligent sunt: (1) în 98% dintre cazuri, definirea și implementarea unor structuri eficiente de gestionare a proiectului, înainte de începerea acestuia; (2) 97% dintre proiecte au beneficiat de implicarea activiștilor de mediu și a comunităților locale, înaintea demarării, nu la finalul proiectului; (3) în 92% dintre inițiative, păstrarea unei relații bune cu contractorii a fost factorul de succes. 

Din perspectivă opusă, cauzele majore care duc la eșecul unor proiecte mari de infrastructură sunt: (1) întârzieri cauzate de o autoritate de reglementare – 97%; (2) amenzi  (95%); (3) un model operațional ineficient și o relație deficitară cu contractorii (90%). „Anii următori sunt definitorii pentru evoluția economică și socială a României. Având în vedere volumul semnificativ al fondurilor disponibile, succesul dezvoltării țării noastre este, mai mult ca niciodată, legat de eficiența structurilor pe care le definim pentru a gestiona proiectele importante și gradul în care reușim să absorbim banii europeni. Integrarea sistemelor inteligente în strategia de dezvoltare urbană este o prioritate, iar investițiile în orașele inteligente trebuie sprijinite prin valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, cele europene, naționale și regionale”, a declarat Vlad Gheorghe, reprezentant Horváth & Partners.

În exercițiul bugetar viitor, 2021 – 2027, România va beneficia de peste 80 de miliarde de euro. Potrivit Horváth & Partners, țara noastră va trebui să-și mărească de 3–4 ori capacitatea de absorbție, pentru a le putea utiliza în proporție de 100%. O parte importantă a acestor fonduri, cele pentru reconstrucție și dezvoltare, sunt însă condiționate de absorbția fondurilor până în 2026.

Articole similare

Ad