Valul de frig din ianuarie 2026 a pus sub presiune toate modurile de transport
La începutul anului 2026, un episod de iarnă severă a afectat simultan o mare parte a Europei Centrale și de Nord, generând perturbări majore în transportul de marfă. Ninsorile abundente, temperaturile mult sub mediile sezoniere și formarea gheții au creat un blocaj sistemic care a lovit transportul aerian, rutier, feroviar și portuar, într-o amploare comparabilă cu marile episoade de iarnă din ultimul deceniu.
Fenomenul a fost cauzat de un aflux persistent de aer arctic, deviat spre vestul Europei de o configurație atmosferică rară, cu un blocaj anticiclonic în zona Groenlandei. În mai multe regiuni, temperaturile au coborât cu 12–15 grade sub normalul perioadei, iar episoadele de ninsoare continuă au depășit capacitatea obișnuită de intervenție a autorităților.
Transportul aerian, cel mai afectat sector
Impactul cel mai vizibil s-a resimțit în aviație. Între 2 și 7 ianuarie, aeroporturile din nord-vestul Europei au fost nevoite să anuleze mii de zboruri. La Amsterdam Schiphol, unul dintre principalele hub-uri europene, operațiunile au fost reduse drastic, iar compania KLM a anulat aproximativ jumătate din cursele programate în această perioadă.
Situația a fost agravată de lipsa lichidelor antigel necesare pentru degivrare, o problemă care a scos la iveală vulnerabilități în lanțul de aprovizionare cu materiale critice pentru siguranța operațională. Anulările masive au avut un impact direct asupra transportului aerian de marfă, mai ales pe rutele intercontinentale care folosesc hub-urile din Olanda și Franța ca puncte de tranzit.
Porturile din nordul Europei, sub presiune
Condițiile meteo au afectat și marile porturi ale Europei de Nord. Rotterdam, Hamburg și Anvers au raportat scăderi semnificative ale productivității, din cauza gheții formate pe platforme și a temperaturilor care au limitat utilizarea echipamentelor de manipulare.
Operatori maritimi majori au avertizat asupra întârzierilor în lanț și a timpilor de așteptare crescuți pentru camioane și trenuri. Blocajele din porturi au generat efecte în cascadă asupra transportului intermodal, cu acumulări de containere și dificultăți în respectarea termenelor de livrare, inclusiv pentru fluxurile către și dinspre sudul Europei.
Restricții severe pentru transportul rutier
Pe rețeaua rutieră, situația a devenit critică în mai multe state. În Franța, autoritățile au impus interdicții de circulație pentru vehiculele grele în numeroase departamente, obligând camioanele să staționeze în parcări dedicate. În zonele urbane și periurbane, ambuteiajele au atins niveluri record, în special în regiunea pariziană.
În Italia, ninsorile au afectat în special axele din zona Apeninilor și nordul țării. Operatorii de infrastructură au activat planurile de iarnă, cu restricții de bandă și filtrarea traficului greu pentru a permite intervențiile utilajelor de deszăpezire. Chiar și așa, timpii de tranzit au crescut semnificativ.
Probleme pe calea ferată și în transportul public
Transportul feroviar nu a fost ocolit de efectele frigului extrem. Defecțiunile la macazuri și instalații au dus la suspendarea temporară a serviciilor în mai multe țări. În Țările de Jos, circulația trenurilor a fost oprită complet pentru câteva ore, iar în Franța și Regatul Unit numeroase rute au fost anulate sau limitate.
În Balcani, episodul de iarnă a căpătat dimensiuni de urgență, cu infrastructură paralizată, pene de curent și blocaje prelungite ale trenurilor și transportului public urban.
Un test de stres pentru logistica europeană
Din perspectivă logistică, valul de frig din ianuarie 2026 a evidențiat fragilitatea sistemului european de transport în fața fenomenelor meteorologice extreme. Pentru transportatori, efectele s-au tradus prin opriri forțate, reorganizarea curselor, depășirea timpilor de conducere planificați și riscul de penalități contractuale.
Sectoarele sensibile la punctualitate – precum produsele alimentare perisabile, industria farmaceutică și producția just-in-time – au fost printre cele mai afectate. Evenimentul confirmă faptul că, pe lângă presiunile structurale legate de costuri și reglementări, factorul climatic devine un risc operațional major, cu impact direct asupra competitivității și fiabilității lanțurilor de aprovizionare europene.
În lipsa unor investiții suplimentare în infrastructură rezilientă și în planificare preventivă, episoade similare ar putea produce efecte tot mai severe într-un context climatic din ce în ce mai instabil.
