Odată cu încheierea perioadei de tranziție pentru retragerea Regatului Unit din UE, acesta a devenit în mod oficial o țară terță, în care legislația UE nu se mai aplică, iar comerțul face obiectul procedurilor și formalităților vamale. Astfel, relația România-Marea Britanie devine dificilă în ambele sensuri, după cum se observă la aproape o lună de Brexit. Pe de o parte, 80% din transporturile de mărfuri între Regatul Unit și Europa continentală sunt declarate incorecte/lipsă sau nu respectă reglementările vamale, după cum arată Asociația Germană de Expediții și Logistică (DSLV), iar de cealaltă parte România încă se străduiește să adopte măsuri de fluidizare a vămuirii, fiind, cu doar 10% rată a utilizării simplificărilor vamale, cu mult în spatele mediei UE de 65%. Mai exact, peste un milion de declarații vamale sunt depuse anual în procedură normală, pe hârtie, împreună cu setul de documente aferent, ceea ce dovedește un accentuat grad de imaturitate a agenților economici și a autorităților, dificil de atenuat acum sub presiunea ascuțită a Brexit-ului.

Chiar dacă s-a semnat un Acord comercial și de cooperare, libera circulație a mărfurilor între Regatul Unit și UE a încetat, fiind introduse formalități vamale și controale în frontieră. „De la 1 ianuarie 2021 se depun declarații vamale pentru import/export de mărfuri din/către UK, cu plata TVA la import. Toate mărfurile fac obiectul procedurilor de vămuire, chiar și bunurile din UE care au fost trimise către Anglia și s-au întors, dovedind caracterul de produs european care se întoarce“, explică Mihai Petre, director de comerț internațional în cadrul EY România.

Taxe vamale zero pentru mărfuri de origine

Acordul prevede cote zero ale taxelor vamale pentru toate mărfurile originare din cealaltă parte, astfel încât să fie protejați producătorii și consumatorii interni. „Dacă am permite importul de mărfuri, de exemplu, din Asia sau Australia, rolul fundamental protecționist al taxelor vamale ar dispărea“, punctează Mihai Petre, subliniind că, pe de altă parte, cea mai mare bătaie de cap pentru importatorii din România este dată de modalitățile prin care se dovedește originea mărfii. Aceasta se justifică prin declarația de origine emisă de exportatori din UE înregistrați în Registrul Exportatorilor (REX) și prin calculul de origine, respectiv prin verificarea unui set de reguli prevăzut de Acord pentru fiecare marfă în parte. „Trebuie acordată o atenție deosebită provenienței materiilor prime. E important să facem calcul de origine și să dăm dovada de origine doar pentru materiile prime cu care suntem confortabili, pentru că noi, ca exportatori, suntem pe deplin răspunzători de calitatea informațiilor. Altfel, dacă în urma declarației de origine eronate emise de noi, importatorul din UK va face obiectul unui control din partea autorităților și va avea de plată datorii vamale și majorări, el se poate îndrepta împotriva noastră, solicitându-ne plata lor și a amenzilor aferente“, a spus acesta, explicând că pentru dovada de origine trebuie urmați o serie de pași: se efectuează calculul de origine, se constată că este un produs originar, iar dovedirea originii se face în mod simplificat prin declarația de origine care, în cazul exportatorilor din UE către Marea Britanie, se semnează fie de către orice exportator, dacă valoarea transportului este mai mică de 6.000 de euro, fie doar de către exportatori înregistrați în REX, dacă valoarea depășește 6.000 de euro. În cazul importurilor din UK, această declarație de origine se semnează de către orice exportator din Anglia, doar pe baza codului EORI al acestuia, indiferent de valoare.

Termene extinse pentru întocmirea atestatelor de origine

Având în vedere perioada scurtă dintre publicarea Acordului și data la care acesta a devenit aplicabil, este dificil pentru exportatori să poată emite atestate de origine pe baza declarației furnizorului. De aceea, prin Regulamentul (UE) 2254/2020, i s-a acordat unui exportator posibilitatea să redacteze pe parcursul unei perioade de tranziție atestate de origine, chiar dacă la momentul respectiv nu se află în posesia tuturor declarațiilor relevante ale furnizorului în cauză. Astfel, un exportator poate întocmi atestate de origine pentru exporturile către Marea Britanie până la 31 decembrie 2021 pe baza declarațiilor furnizorului, care pot fi oferite ulterior, cu condiția ca exportatorul să se afle în posesia declarațiilor furnizorului până la 1 ianuarie 2022.

Dacă exportatorul nu va intra la timp în posesia lor, exportatorul va informa importatorul cel târziu la 31 ianuarie 2022.

Atestatul de origine se întocmește pe o factură sau pe orice alt document care descrie produsul originar, cu valabilitate de 12 luni de la data întocmirii sau pentru o perioadă mai lungă, care nu poate depăși însă 24 de luni. Cererea de tratament tarifar preferențial se poate face și pe baza informațiilor oferite de importator sub forma unor documente justificative sau înregistrări ce pot fi furnizate de exportator sau producător.

Dovezile de origine care reprezintă fundamentul unei cereri de tratament preferențial pot fi arhivate în format electronic. Un importator păstrează toate dovezile de origine timp de cel puțin trei ani de la data efectuării importului, iar un exportator trebuie să păstreze pentru cel puțin patru ani o copie a atestatului de origine, precum și toate celelalte evidențe care demonstrează că produsul este originar.

Dacă în momentul importului cererea de tratament tarifar preferențial nu era introdusă, autoritatea vamală va acorda preferințe și va rambursa sau remite orice taxă vamală achitată în plus, cu condiția înaintării cererii în cel mult trei ani de la data importului.

Rata utilizării simplificărilor vamale este de doar 10% în România

Mihai Petre menționează și alte modificări vamale cu aplicabilitate din 2021, precum cele privind condițiile de obținere a certificatului de amânare de la plata TVA. „Noul prag pentru obținerea certificatului se reduce de la 100 de milioane de lei, în 12 luni, la 50 de milioane de lei, pe ultimele șase luni. Matematic, diferența nu este mare, însă societățile cu 10 milioane de lei pe lună pot aplica pentru acest certificat după șase luni. Practic, s-a mărit viteza cu care importatorii pot obține acest certificat de amânare“, punctează Mihai Petre. Acesta amintește și de faptul că societățile care dețin autorizație AEO sau autorizație de vămuire la domiciliu, prin înscrierea în evidențele declarantului, beneficiază de scutire de la plata TVA în vamă. „De anul acesta, atât AEO, cât și titularii operațiunilor de vămuire la domiciliu nu mai au obligativitatea obținerii certificatului de amânare. Scutirea de la plata TVA în vamă se acordă direct pe declarația vamală, în baza calității sau autorizației pe care o dețin.“

Însă cea mai importantă dintre modificările vamale introduse în 2021 este includerea în programul de guvernare a simplificărilor vamale. Pentru a scurta timpii de așteptare în vamă cuprinși între 30 și 500 de minute, începând cu iulie 2020, autoritățile vamale din România au demarat un amplu proces de fluidizare a traficului de mărfuri, menit să ajute birourile de frontieră și în contextul Brexit. Una dintre măsurile implementate, cu efect imediat, a fost direcționarea mărfurilor importate prin birourile de frontieră, mai ales din Constanța și Otopeni, spre birourile vamale de interior (tranzit vamal), aflate în apropierea sediului importatorului. „Această măsură nu s-a pliat pe activitatea majorității importatorilor. Atunci, autoritatea vamală le-a acordat șase luni pentru a obține autorizațiile necesare pentru proceduri simplificate de vămuire, respectiv vămuire la domiciliu sau vămuire centralizată (disponibilă pentru operatorii care dețin certificare AEO). Acest termen expiră pe 8 martie 2021. Operatorii care până atunci nu au demarat procesul de obținere a declarațiilor sau care nu le-au obținut vor avea cu siguranță întârzieri în vămuirea mărfurilor, inclusiv amânări sau întârzieri în lanțul de aprovizionare“, atenționează Mihai Petre. Acesta precizează că în România rata utilizării simplificărilor vamale este de doar 10%, comparativ cu 65% media europeană, ceea ce înseamnă că peste un milion de declarații vamale sunt depuse anual pe hârtie, împreună cu setul de documente aferent, iar asta arată gradul de maturitate a agenților economici și a autorităților. De aceea, autoritatea vamală consideră că, prin includerea în Programul de Guvernare 2020-2024, va responsabiliza toți jucătorii din vămuirea mărfurilor pentru modernizare și trecere la vămuire eficientă. „Fără simplificări vamale nu putem face față ritmului actual al volumelor. Nu se poate contesta faptul că o vămuire la poarta fabricii e mai ieftină și eficientă decât vămuirea tradițională, în care fiecare camion se oprește mai întâi la biroul vamal, care poate fi la 50 km depărtare de fabrică, iar mai apoi pornește spre fabrică sau destinația de export.“