Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

In pas cu tendintele europene

Conceptul „Sisteme Inteligente de Transport“ (ITS=Intelligent Transport Systems) se refera la utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor in managementul procesului de transport, pentru a-l face mai eficient, mai sigur si mai ecologic, si presupune un complex de aplicatii, servicii si echipamente folosite in toate domeniile: rutier, naval, aerian si feroviar. De promovarea, corelarea cu nivelul national si armonizarea la nivel european a implementarii si integrarii domeniului ITS se ocupa Organizatia Romana pentru implementarea Sistemelor Inteligente de Transport – ITS Romania – iar stadiul la care se afla tara noastra in adoptarea acestor solutii este in concordanta cu tendintele europene. E drept ca rezultatele multora din proiectele incepute deja se vor vedea abia intre 2014 si 2020. Dar ele trebuiau pornite.

 
Deoarece transportul este un domeniu cu larga aplicabilitate si presupune probleme de siguranta, cercetare, impact asupra mediului s.a., ITS Romania nu colaboreaza doar cu MTI (care insa are ponderea cea mai mare, de 50%), ci si cu Ministerele Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (30%), Cercetarii si Educatiei, Administratiei si Internelor, Mediului s.a.
Colaborarea cu MTI se deruleaza pe mai multe cai: atat cu ministerul in sine, cat si cu autoritatile sau companiile din subordinea acestuia. „Este vorba de un sprijin profesional din partea noastra, ca asociatie profesionala si corporatista cu expertiza profesionala net superioara celei a MTI, care e o structura administrativa, dar trebuie sa ia inclusiv decizii tehnice. MTI, fata de alte ministere, nu e constituit ca entitate economica, deci nu poate incheia contracte, cum avem noi, pentru consultanta, cu Telecomunicatiile. Astfel ca avem cu MTI relatii de parteneriat si, in plus, de 8-9 ani, colaboram oficial cu Directia Generala de Transport Naval, care se ocupa de partea politica si administrativa, ne sustine sa participam in grupurile de experti si este de acord ca noi sa coordonam tehnic implementarea si dezvoltarea domeniului ITS naval“, explica Dorin Dumitrescu, presedintele ITS Romania.
Organizatia a participat de curand cu idei de configurare la POS-T si a oferit consultanta pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, a cererilor de finantare si a specificatiilor tehnice pentru pregatirea licitatiilor pentru proiectele „Sistem de management al traficului pe canalul Dunare-Marea Neagra” si „Sistemul de management al traficului pe Dunare – RoRIS faza II”. De asemenea, organizatia a depus oferte si pentru supervizarea implementarii acestor proiecte, castigand doar pentru primul.
Asociatia are o relatie foarte stransa cu Autoritatea Navala Romana – de altfel, unul dintre membrii sai cu drepturi depline – iar cu ARR, RAR sau Registrul Feroviar are colaborari punctuale, pentru proiecte de interes. De exemplu, ITS a realizat un proiect de reglementari si tehnologii pentru tahograful digital si a colaborat cu RAR, care trebuia sa-l implementeze, iar acum lucreaza alaturi de AFER pe probleme de securitate, legata tot mai mult de solutiile electronice.
ITS Romania este si membru al consiliului interministerial pentru siguranta rutiera, unde promoveaza si genereaza proiecte de imbunatatire a sigurantei rutiere prin utilizarea tehnologiilor ITS.
Organizatia colaboreaza si cu RATB, cu municipiul Bucuresti si Metrorex, avand la activ proiecte de cercetare, consultanta, supervizare – de exemplu, pentru taxarea si informarea calatorilor si pentru managementul traficului urban. Si cu alte regii de transport din tara exista proiecte comune, cel mai bine functionand cel de la Timisoara, unde „sistemul se dezvolta de la an la an, spre deosebire de Bucuresti, unde a ramas cum era initial. In plus, Timisoara are politica ITS pana in 2030 si autoritatea locala si universitatea se implica in domeniu, am organizat cu ei conferinte deosebite, mai multe decat la Bucuresti“, explica presedintele ITS Romania.

Transportul feroviar a dat startul
Sistemele folosite la transport rutier sunt cele mai vizibile, deci si cele mai cunoscute, si se folosesc pentru managementul transportului public, informarea calatorilor, informarea pe autostrada, monitorizarea traficului in orase sau in afara lor, navigatia la bord, taxarea electronica, identificarea numarului masinilor s.a.
Dar, daca e sa mergem pe firul istoriei, domeniul a fost initiat de transportul feroviar, care nu poate functiona fara sisteme de reglare automata a circulatiei, existente pe piata, in varianta electromecanica, de peste 50 de ani, si care intre timp au devenit complet electronice si securizate, permitand transmiterea de comenzi direct de la centru catre locomotivele de viteza, de peste 160 km/h, in cazul carora reactia omului nu poate fi suficient de rapida. Sistemul include si statiile, pentru un control total al vitezei, pozitiei, ordinului transmis, sigurantei traficului, si e unificat la nivel european, Romania fiind si ea parte, deoarece European Rail Traffic Management System se implementeaza acum si la noi, la proiectele care se reabiliteaza        in prezent (Bucuresti-Constanta, Bucuresti-Brasov si portiunile catre Ungaria). In plus, pentru feroviar mai exista aplicatii legate de logistica – urmarirea vagoanelor de marfa, pentru a sti mereu unde se afla, unde merg, ce incarcatura au, cand trebuie sa ajunga s.a. – si in prezent se incearca aplicarea lor la containerele care se muta de pe tren pe camion.
Pentru navigatie, cele mai noi aplicatii sunt legate de managementul traficului pe apele interioare (River Information Services): urmarirea, identificarea si afisarea pozitiei navelor cu ajutorul unor harti electronice disponibile atat la bordul navelor, cat si la autoritatea de management, pentru a fi informate in legatura cu situatia traficului sau cu distanta dintre nave si ecluze, transmiterea in format electronic catre navigatori a avizelor referitoare la starea vremii, lucrarile din cursul raului – informatii care pana acum se transmiteau prin radio sau se afisau undeva. Transmiterea electronica permite, in plus, codarea, astfel incat, indiferent in ce limba a fost redactat, mesajul sa ajunga la bord in limba dorita. In acest domeniu, Romania e mult peste media europeana, asa cum declara Dorin Dumitrescu, „desi am inceput mai tarziu. Dar noi am generat proiecte, am facut investitiile necesare si suntem mai avansati in asigurarea de servicii interoperabile, fiind prima tara care implementeaza noile tehnologii, tocmai pentru ca am aderat mai tarziu, cand tocmai aparuse directiva.“

Colaborarea pan-europeana e inevitabila
Deoarece colaborarea cu asociatii similare din alte state este determinanta, asa cum apreciaza Dorin Dumitrescu, ITS este membra a retelei europene a asociatiilor ITS nationale, care asigura suport tuturor tarilor UE pentru aplicarea reglementarilor din domeniile rutier, feroviar si ape interioare si maritime. Cele mai noi se refera la transportul pe sosea si interfatarea cu celelalte moduri.
In cazul directivei referitoare la implementarea ITS in domeniul rutier si interfatarea cu alte moduri de transport (2010/40/EU), asociatia romana a participat la elaborare ca reprezentant al societatii profesionale si apoi ca membru in echipa de la minister. Iar obiectivul, in ceea ce priveste transportul rutier, este sa se lucreze in parteneriat cu MTI, mai ales ca acesta s-a reorganizat de curand si, in loc de patru directii generale, pentru fiecare mod de transport, are acum o directie de infrastructura si una de reglementari pentru transport terestru. Reorganizarea aceasta este de bun augur, explica Dorin Dumitrescu, deoarece inainte era o competitie nu tocmai corecta intre modurile de transport. Si, oricum, ministerele de profil din alte tari au o structura integrata de transport, iar Suedia si Finlanda au facut chiar o administratie de transport unica pentru toate modurile.

Viitoarele autostrazi de la noi includ servicii ITS
Cum o directiva intra de obicei in vigoare in 24 de luni de la aprobare, in august 2011 s-a desfasurat prima etapa obligatorie, in care fiecare tara a raportat stadiul de implementare, si peste inca un an trebuie sa faca planul national de actiune. Romania sta, si aici, mai bine decat alte state, si va fi gata la timp, asa cum declara reprezentantii ITS. „Deoarece era si parte a unui proiect european de armonizare, pentru care UE ofera, in perioada 2007-2013, fonduri structurale si de coeziune, am intrat in proiect, s-au generat ghiduri care arata regulile de implementare, iar in 2010 am convins CNADNR ca e bine sa atragem astfel de fonduri, asa ca Administratia a solicitat un set minim de servicii ITS pentru Romania. Noi l-am elaborat, ei l-au aprobat si acum orice constructie noua de autostrazi si drumuri nationale de la noi trebuie sa-l includa. Si, chiar daca unii au crezut ca nu va fi efectiv, toate licitatiile organizate in decembrie 2010, pentru cele 11 sectiuni, au inclus ITS la ultimul nivel – de altfel, nici nu se putea organiza licitatia daca infrastructura inteligenta nu era integrata cu cea construita, deoarece TEN-T defineste infrastructura de transport ca infrastructura construita plus infrastructura inteligenta plus integrarea vehiculelor“, explica Mihai Niculescu, director general ITS Romania.
In acest domeniu este vorba de doua mari categorii de sisteme: de monitorizare a traficului si infrastructurii (senzori de masurare a greutatii, de contorizare, de verificare a gabaritului, de masurare a vitezei, de identificare a vehiculului prin citirea placutei, de stabilire a conditiilor meteo-rutiere s.a.), si de informare asupra traficului si calatoriei (informarea administratorului, politiei, ambulantelor, a altor institutii interesate si mai ales a utilizatorului, cu masini private sau de marfa, care, avand o imagine mai clara asupra a ceea ce se intampla pe sosea, isi poate optimiza ruta, timpul si consumul.
Pentru drumurile deja existente se poate implementa in timp ceva similar, dar eficienta si costurile ar fi mult mai mari decat la cele care se construiesc acum. „Or, ITS s-a impus prin necesitate si avantaje economice mai mult decat prin reglementari. E drept ca acum apar si reglementarile, dar asta pentru a sigura interoperabilitatea. De aceea, intr-un fel, noi suntem avantajati de faptul ca nu avem autostrazi si deci putem implementa aceste sisteme inca de la construirea lor, spre deosebire de francezi sau germani, care acum amana punerea in practica, deoarece au deja astfel de solutii – care insa nu sunt interoperabile – si nu mai vor sa investeasca in altele. Astfel ca vor intarzia procesul asteptand fie sa primeasca finantare, fie sa se termine durata de amortizare sau de folosire a sistemelor deja existente“, explica presedintele ITS Romania. De achizitia sistemelor se va ocupa constructorul autostrazii, iar vehiculele vor avea, in curand si din fabrica, pentru ca vor fi obligatorii pe masinile noi, echipamente care sa comunice cu infrastructura. Acestea pot fi cumparate din fonduri europene de infrastructura, asa cum se intampla si cu echipamentele de la feroviar sau naval. „Pentru naval s-au dotat deja din fonduri de armonizare europene 250 de nave, care cu greu au fost gasite“, declara presedintele ITS.
ITS elaboreaza si studii strategice. Si, pentru ca la autostrazi trebuiau realizate caietele de sarcini, si nimeni nu mai facuse asta in Romania, a beneficiat de sprijinul expertilor din grupurile europene, iar acum este una dintre putinele organizatii de la noi care poate face asta eficient – daca nu, ar fi trebuit adusi specialisti din strainatate, care ar fi costat mai mult si ar fi venit cu o solutie de calitate mai slaba, deoarece nu ar fi fost adaptata local.

Firmele de profil din Romania nu sunt cu nimic mai prejos
Competitia intre producatorii acestor sisteme – care sunt alesi prin licitatie – este puternica, apreciaza reprezentantii organizatiei, existand inclusiv la noi foarte multe firme de profil. „Noi am sustinut ca implementarile nu se pot face fara un partener roman care sa ramana aici si sa faca intretinerea si dezvoltarea sistemelor. Pentru ca, de exemplu, pe A1 exista un astfel de sistem care nu a functionat complet niciodata, iar intre timp contractul a fost reziliat, deoarece firma straina care l-a implementat a plecat apoi din Romania“, explica Dorin Dumitrescu.
Astfel ca producatorii romani de sisteme inteligente au inceput sa participe la licitatii, dar in aproape toate cazurile o fac in asociere cu un partener extern care are deja solutia si o ofera in mai multe tari, deci poate propune costuri mai mici. In plus, firmele romanesti participa si la licitatii din strainatate si au birou la Bruxelles. „Lucrurile se misca. Nu spectaculos de repede, dar in directia corecta“, concluzioneaza presedintele ITS Romania.

eCall, pentru transmitere si mai rapida a datelor in caz de accident
ITS Romania mai lucreaza la un proiect la care este initiator la nivel european, European Harmonized e-Call Pilot – HeERO, pentru transmiterea mesajelor digital in caz de accident, folosind infrastructura 112, la care noi stam foarte bine, asa cum apreciaza reprezentantii organizatiei. „Romania a fost initiatoarea noului proiect acum circa cinci ani, iar acum suntem in stadiul de proiect-pilot european alaturi de alte noua tari, cu finantare UE, si suntem coordonator national, avand sase parteneri romani“, explica Dorin Dumitrescu. eCall presupune ca masinile sa aiba la bord echipamente care sesizeaza accidentul prin acceleratie, deformarea caroseriei, declansarea air-bag-urilor s.a. si transmit automat un mesaj referitor la masina si la pozitia exacta a acesteia, mesaj care se afiseaza automat la operator si tot automat se deschide si un canal de voce, pentru a vorbi cu pasagerii. Proiectul a inceput in 2011, dureaza doi ani si la final se transforma in reglementare europeana, deci si acest echipament va fi obligatoriu pe masinile noi si va putea sa comunice cu infrastructura din toate tarile Europei. Ba, mai mult, pentru ca rusii au un sistem al lor similar, cele doua au fost armonizate.

Articole similare