Dezvoltarea tehnologiei va avea cu siguranta un impact semnificativ asupra evolutiei retailului in urmatorii ani, dar jucatorii din domeniu sunt convinsi ca viitorul apartine magazinelor fizice in aceeasi masura in care apartine zonei de online, dupa cum a reiesit din conferinta ZF Retail 2018. Si asta pentru ca, pe de o parte, zona de e-commerce e abia la inceput de drum in Romania, cu o pondere de 0,3% din valoarea pietei de FMCG, iar pe de alta, „relatia interumana din retail este una dintre cele mai importante senzatii pe care o primesti la cumparaturi“, dupa cum arata Valer Hancas, director corporate affairs si comunicare la Kaufland Romania. Ca urmare, chiar daca platformele online, precum Alibaba si Amazon, dar si IoT, robotica si inteligenta artificiala vor avea un cuvant greu de spus in dezvoltarea retailului, nu inseamna ca magazainele fizice vor disparea pe termen lung.
Procesul de inlocuire a oamenilor de catre roboti va fi de durata. Insa „un robot nu poate inlocui un zambet. Probabil tehnologia va fi in crestere si vor aparea schimbari. Casierii nu vor mai fi o bariera cand platim, ci ne vor ajuta sa facem alegerea cea mai buna“, este de parere Daniel Gross, director general al Rewe Romania. Acesta observa ca omni-channel-ul va fi mult mai prezent in urmatorii 5-10 ani. „In vest vedem tot mai mult magazine hibride, in care oamenii comanda online si ridica din magazin. Piata evolueaza mult, insa acum 40% se face comert traditional, pentru ca sunt zone unde oamenii nu au optiunea de comert modern.“
Magazinele fizice imprumuta tehnologia folosita in online
In ultima perioada se observa o tendinta de schimbare a raportului intre modern si traditional, in conditiile in care magazinele moderne vor ajunge sa acapareze 70-80% din piata, pe masura ce comertul traditional pierde teren, a spus Jean Baptiste Dernoncourt, CEO Carrefour Romania. Pe de alta parte, este evident ca retailul, mai ales cel modern, va suferi schimbari importante, iar supravietuirea pe o piata extrem de concurentiala depinde si de capacitatea companiilor de a se adapta la nou. Tot mai mult, magazinele fizice imprumuta din tehnologia accesibila in online, iar granita dintre online si offline nu mai este asa clar definita pentru consumator. „Din punct de vedere al digitalizarii, exista mai multe variante, iar fiecare retailer analizeaza ce i se potriveste mai bine. Se pot folosi roboti, self-checkout sau alte metode“, a mai spus Jean Baptiste Dernoncourt, completand: „ne dorim sa facem progresul accesibil pentru toata lumea. Avem formate diferite pentru a ajunge la clienti, indiferent unde sunt ei. Incercam sa adaptam formatul magazinului in functie de zona pentru a putea atinge aceasta misiune.“
Evolutia are motive multiple ce tin de nivelul investitiilor, atitudinea antreprenorilor romani, capacitatea de negociere, dar nu in ultimul rand de felul in care arata multe dintre magazinele comertului traditional, detalii esentiale legate de design, lumina, produse, comportamentul angajatilor. „Problema traditionalului vine din faptul ca magazinele sunt extraordinar de urate. Asta induce neincredere cumparatorului, sugerand ca produsele sunt vechi sau expirate“, spune Feliciu Paraschiv, proprietar al Paco Supermarket, retea cu zece magazine si 250 de angajati.
„Retailul traditional moare pe mana lui.“
Exista insa solutii prin care micii comercianti pot supravietui si creste pe termen lung, intr-o piata dominata tot mai mult de marile retele internationale, dar adoptarea lor implica deschidere din partea antreprenorilor. Astfel, micii comercianti traditionali ar trebui sa se uite mai atent la modelele propuse de marii retaileri, sa investeasca in tehnologie si design, sa renunte la practica de a da produse „pe caiet“ si sa accepte ideea de a intra sub o franciza. In plus, ei ar trebui sa se orienteze spre zone de nisa, comert specializat sau mici magazine de cartier, cu 1-2 angajati, model raspandit mai ales in Franta. „Retailul traditional moare pe mana lui. In calitate de vicepresedinte al Asociatiei Comerciantilor Mici si Mijlocii, incerc sa ii indrum si imi dau seama ca nu reusesc sa depaseasca nivelul la care sunt. Oamenii nu investesc fie pentru ca nu au bani, fie pentru ca le e frica sa aiba o viziune, sa mearga la banci sa se imprumute. Si atunci raman la ce au si cu proastele obiceiuri de a investi profitul pe masini scumpe si plecari all inclusive“, a punctat Feliciu Paraschiv.
In mod paradoxal, lipsa infrastructurii este un factor favorabil pentru comertul traditional, alaturi de ponderea mare a zonei rurale fata de vestul Europei, spune Ionut Ilie, directorul de vanzari al Unilever. „Incapatanarea proprietarului de a sta el in magazin, in chiosc, la vanzare, duce la moartea firmei in timp. Si reticenta de a investi in tehnologie. Plus evaziunea fiscala”, sustine acesta, completand: „regret ca retailul romanesc traditional nu are aceeasi dinamica precum retailul modern, dominat de companii internationale. As vrea sa avem mai multi parteneri locali organizati cu care sa putem colabora.“
Catalina Aldea, consultant si managing partner in cadrul Aldea Consulting Vision, considera ca magazinele arata invechite, nu exista rapoarte si nu exista nici minimul necesar pentru a analiza performanta produselor. „Comertul traditional se face ca acum 15 ani. Cei din industrie considera ca solutiile trebuie sa dea rezultate maine, insa orice solutie are rezultate pe termen mediu si lung. Sunt si lucruri pe care le pot face astazi, precum curatenia in magazin sau determinarea angajatilor sa zambeasca si sa discute cu clientii“, a spus aceasta, subliniind: „si posibilitatea de a intra sub tutela unei francize este un avantaj. Probabil nu sunt destul de puternici financiar pentru a dezvolta o retea sau a face un turnaround, mai ales daca nu se pot specializa. O franciza este solutia cea mai comoda si cea mai profesionista pe care o poti avea.“
In comertul online depasim doar Bulgaria si Croatia
Chiar daca zona de e-commerce este abia la inceput de drum in Romania, potrivit datelor GfK, din perspectiva dinamicii, acest canal marcheaza cea mai mare crestere in valoare, de aproape 50% in 2017. „Anul trecut, 1 din 10 romani a cumparat cel putin o data din canalul online bunuri de larg consum, iar valoarea medie a cosului este in acest caz mai mare decat in offline. In regiune, in comertul online depasim doar Bulgaria si Croatia, iar reperul realist pe termen mediu ar fi Polonia (2 din 10 oameni au facut cumparaturi pe internet). Acolo, ponderea comertului online in FMCG aproape a ajuns la 1% in valoare”, arata Romina Ardelean, consultant consumer panel services la GfK Romania.
Vassilis Stavrou, CEO Mega Image, a subliniat ca trendurile sunt in schimbare, atat la nivel global, cat si in Romania, oamenii cauta mai multa valoare in ceea ce cumpara, cauta lux accesibil si sunt mai interesati de etichete si de continutul produselor. „Este evident ca traim intr-o lume care se schimba. Vedem megatrenduri, atat la nivel de macro, la nivelul comportamentului consumatorilor, cat si la nivel de retail. Vedem si schimbari demografice si schimbari tehnologice. Observam cat de importanta este tehnologia, mai ales daca ne uitam la faptul ca Alibaba este cel mai mare retailer din lume, iar Amazon este al doilea cel mai mare jucator din comert la nivel mondial“, a spus acesta, completand: „magazinul viitorului va fi construit in jurul catorva dimensiuni, printre care experienta de shopping a clientului, nevoia acestuia de socializare, pentru ca un client nu vrea doar sa cumpere, ci vrea si o componenta de socializare. Nu in ultimul rand, sunt importante digitalizarea si alegerea tehnologiei corecte, precum self-checkout, pentru a o integra in experienta clientilor.“
„Premiumizarea“, un nou termen folosit de jucatorii din retailul modern
In ceea ce priveste consumul, exista cateva tendinte care ies deja in evidenta si care se vor accentua in urmatorii ani: apetitul pentru „luxul accesibil“, atentia la mediu si la sursa produselor, digitalizarea, shoppingul ca experienta, interesul pentru produse locale si preferinta pentru marcile mici in detrimentul celor mari. „Premiumizarea“ este noul termen aflat pe buzele jucatorilor din retailul modern. „Affordable premium este un segment inca mic, dar in crestere. Jumatate din cresterea pietei de bauturi vine din premiumizare, sustinuta de cresterea consumului, a increderii, a veniturilor”, a spus Razvan Botezatu, head of commercial excellence la Coca-Cola HBC Romania, completat de Valer Hancs: „consumatorii sunt atenti la localizarea produselor, se orienteaza catre produse premium, catre articole fresh. Cauta totodata si un sortiment majoritar de produse romanesti. Este un trend international spre productia locala.“
Pentru Coca-Cola HBC Romania, care preconizeaza pentru 2018 o crestere sub doua cifre, principala provocare este expansiunea. „In mediul rural, de exemplu, pentru ca este o presiune pe supply chain, am inceput un proiect de regandire a modului cum abordam piata, inclusiv comertul traditional. Am crescut reteaua de parteneri pentru a ajunge cu produsele peste tot la nivel national“, a spus Razvan Botezatu.
In piata non-alimentara, Raul Filip, director de achizitii la Altex Romania, este de parere ca in electro-IT este tot mai greu sa se diferentieze vanzarile online de cele offline, fiind deja un mix. „Sunt clienti care testeaza in magazin si cumpara online. Sau invers.“
Situatia nu este diferita nici in industria de decoratiuni si mobila. Alexandru Bratu, country manager la JYSK, afirma ca magazinul viitorului combina online-ul cu offline-ul, unul in care este foarte usor sa cumperi si sa platesti. „Trebuie sa fii in pas cu tinerii consumatori“, afirma acesta, completat de Catalin Pozdarie, director general al Hervis Romania: „regretam ca nu am intrat mai devreme in online, aceasta fiind insa o decizie a grupului-mama“.
Consiliul Concurentei, cu ochii pe comercianti
Insa, indiferent ca e vorba de online sau offline, de food sau non-food, un element care va ramane definitoriu pentru orice piata este mediul concurential, capitol la care retailul romanesc inca sta bine, in pofida numarului important de tranzactii din ultimii ani.
Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, atrage insa atentia ca autoritatile vor continua sa monitorizeze gradul de concentrare a pietei si, desi mai este loc de tranzactii, transmite un mesaj de prudenta. „Avem un nivel bun de concurenta acum si nu as vrea sa vedem o concentrare prea mare. Le recomadam companiilor sa faca o analiza si, daca li se pare ca tranzactia este la limita concurentei, atunci mai bine sa nu mai incerce. Vom fi atenti daca sunt locatii bune disponibile in cazul in care vor sa intre alti jucatori, daca este spatiu sa apara alti operatori. Acapararea vadurilor comerciale bune de catre un retailer va fi in atentia noastra.“
Bogdan Chiritoiu observa si faptul ca Monitorul Preturilor a prins bine in Bucuresti, urmand sa il extinda si in restul tarii. „E un imbold pentru folosirea tehnologiei, dar nu suntem companie de online. Vrem sa facem un outsourcing la un moment dat“, puncteaza acesta, subliniind ca preturile din Romania cresc cam in acelasi ritm ca in restul Europei, iar inflatia la alimente e cam la fel ca in restul Europei. „Romania si Polonia au cele mai mici preturi la alimente, potrivit Eurostat. Insa avem o inflatie in crestere si de aici vine o atentie mare a mass-media cu privire la cresterile de preturi. Uneori ingrijorarile sunt motivate.“
Georgeta Dinu, partener NNDKP, aminteste ca, la analiza tranzactiilor dintre lanturile de magazine, Consiliul Concurentei a reevaluat anul trecut durata deplasarii intre magazine si a rezultat ca timpul folosit in analize va fi de 10 minute de mers cu masina. „Acest lucru va duce la redefinirea pietei, restrangerea ei, atunci cand vine vorba de tranzactii. Cotele de piata vor fi doar punctul de plecare in aceste analize. In zonele unde suprapunerile trec de 30-40% analiza va fi mult mai atenta si va include conditii, precum vanzarea unor magazine.“