Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Investitii pentru un transport ecologic

Dupa ce si-a crescut parcul auto cu cele 400 de autobuze Otokar Kent diesel Euro 6, care au rezolvat nevoia presanta de crestere a capacitatii de transport, STB – impreuna cu Primaria Capitalei – isi concenteaza investitiile spre solutii ecologice de transport. Astfel, pe langa cele 130 de autobuze hibride diesel-electric Mercedes-Benz Citaro, care sunt in curs de livrare, doua licitatii pentru achizitia in total a 200 de tramvaie sunt in curs de finalizare. In plus, STB mai are in derulare un proiect de ecologizare a 500 de autobuze Citaro Euro 3, prin instalarea unui sistem de propulsie pe gaz natural comprimat in locul celui diesel. Operatorul bucurestean a incheiat 2019 pe plus, cu cresteri importante ale cifrei de afaceri si ale profitului, datorita cresterii atractivitatii transportului in comun si a numarului de pasageri transportati, atat in Capitala, cat si in zona metropolitana.

STB a finalizat, in 2019, receptia celor 400 de autobuze Otokar Kent Euro 6, care s-au integrat foarte bine in flota si fac fata cu succes conditiilor grele de transport din Capitala. Innoirea parcului auto a continuat cu comanda a 130 de autobuze hibrid Mercedes-Benz Citaro, a caror livrare se va finaliza anul acesta. Ele urmeaza sa fie repartizate pe linii din zona centrala a Bucurestiului.

Foarte important, 500 dintre autobuzele Citaro Euro 3 vor fi convertite in vehicule ecologice, cu propulsie pe gaz natural comprimat (CNG). Exista fonduri ce pot fi accesate special in acest sens, iar proiectul este aprobat si intr-un stadiu avansat de implementare. „Energia electrica este la moda, insa nu e neaparat si cea mai economica solutie, mai ales din perspectiva infrastructurii de alimentare necesare. Apoi, in functie de sursa de provenienta, energia nu vine intotdeauna cu zero emisii. CNG este o alternativa foarte buna, mult mai ieftina si ecologica, pe care ne dorim sa o folosim pentru a putea pastra in exploatare flota de 500 de Citaro Euro 3, achizitionata in 2005. Finantarea proiectului va fi asigurata de la Fondul de Mediu; exista insa si alte variante alternative pentru reconversie”, a declarat Alexandru-Hazem Kansou, director general STB.

Investitii importante sunt asteptate si in flota de tramvaie, care este veche si unde nu s-au mai facut in ultimii ani decat reparatii. Astfel, Primaria Capitalei a demarat o procedura de licitatie pentru achizitia a 100 de tramvaie de 36 m lungime. Separat, STB a initiat o alta licitatie, pentru 100 de tramvaie de 18 m lungime. Ambele proceduri sunt deja in stadiul final, iar contractele de furnizare urmeaza sa fie semnate in scurt timp, astfel ca, la inceputul lui 2021, primele unitati sa fie deja in operare. Din pacate, birocratia a impiedicat desfasurarea mai rapida a procedurilor, a explicat directorul STB.

Operatorul bucurestean mai are in derulare modernizarea a 18 tramvaie la uzina de reparatii URAC si adaptarea lor pentru ca zona de imbarcare a pasagerilor sa fie la nivelul peronului.

In paralel cu innoirea parcului de tramvaie se continua modernizarea caii de rulare, mai ales ca, din cei 120 km de cale de rulare dubla, aproximativ 30% necesita modernizare. Finantarea proiectului se face prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020 si a suferit, din pacate, intarzieri, din cauza pandemiei.

Un alt proiect cu impact pozitiv in reducerea timpilor de circulatie este deplasarea autobuzelor pe calea de rulare a tramvaielor. S-a inceput cu cele mai aglomerate rute, iar proiectul continua, intrucat rezultatele sunt foarte bune. Chiar si acum, pe perioada verii, cand traficul e mai lejer (si inca se lucreaza mult de acasa), se castiga pana la 55% din perioada de timp normala alocata parcurgerii traseului.

Extinderea retelei de transport, odata cu orasul

STB isi doreste sa se dezvolte odata cu Bucurestiul. „Reteaua a fost gandita cu multi ani in urma, pentru a acoperi nevoile de mobilitate de atunci. Intre timp, orasul s-a extins si au aparut cartiere noi, care numara pana la 10.000 de locuitori si care initial nu au fost conectate la transportul public, fiind chiar la distanta mare de primul capat de linie. In urma solicitarilor populatiei, dar si ale dezvoltatorilor de ansambluri rezidentiale, s-a impus reevaluarea limitelor orasului si furnizarea de servicii de transport. Astfel, in septembrie se vor finaliza proiectele din zona de nord a Capitalei. La finalul lui august au fost introduse linii suplimentare in noile ansambluri rezidentiale din Sectorul 4, iar alte extinderi vor urma in perioada urmatoare. „In multe situatii nu vorbim doar de prelungirea unui traseu: se impun lucrari de infrastructura, chiar si de constructie de drum, plus amenajarea capatului de linie, cu loc suficient pentru intoarcerea autobuzului. In paralel cu largirea retelei de transport in comun trebuie evaluata in permanenta si disponibilitatea flotei, pentru a putea asigura capacitatea necesara si fluxul.“ Toata presiunea este pe autobuze, deoarece calea de rulare a tramvaielor si linia de contact a troleibuzelor sunt limitate, iar pentru prelungirea acestora este nevoie de investitii uriase.
In prezent, STB opereaza in total 1.600 de mijloace de transport (autobuze, troleibuze si tramvaie), din care 80% sunt utilizate pe liniile din interiorul orasului, iar 20%, in zona metropolitana.

Transportul in Capitala ramane subventionat in proportie de 80%

Calatorii au la dispozitie mai multe modalitati de plata online a biletelor, iar, mai nou, sistemul de plata electronic contactless (telefon, ceas cu wallet integrat) a fost introdus si pe vehiculele mai vechi din flota. De asemenea, sunt in curs de instalare aparate automate pentru bilete si abonamente, care sa poata fi folosite atat pentru reincarcare, cat si pentru eliberarea cardului initial. Se doreste astfel reducerea numarului de tonete stradale, a caror functionare are mai multe impedimente logistice. Noi puncte de vanzare vor fi montate pentru a acoperi zonele introduse de curand in retea.

In ceea ce priveste integrarea tarifara a tuturor modurilor de transport din Capitala, acest lucru nu se poate face, din cauza diferentelor de tarif intre Metrou si STB, a explicat Kansou. „Pretul unei calatorii este de numai 1,3 lei – cel mai mic pret din tara si din Europa – in conditiile in care cei mai multi operatori urbani din tara merg cu 2,5 lei per bilet, iar distantele parcurse sunt mult mai mici. Pretul pe liniile metropolitane este de 1,5 lei/calatorie. In Capitala se doreste subventionarea in continuare a transportului in comun, pentru a incuraja cetatenii sa aleaga operatorul public in detrimentul autoturismului personal. Incasarile zilnice se ridica la 500.000 de lei, cea mai mare parte provenind din tichete de calatorie. Desi suma pare mare, abia acopera platile catre furnizori. Ponderea subventiei Primariei este de 80% din totalul cheltuielilor lunare (carburant, consumabile, intretinere, salarii etc. plus o cota mica de investitii). Pentru a ne putea autofinanta, pretul calatoriei ar trebui sa fie intre 7 si 9 lei. Ne dorim sa gasim si alte variante de finantare, plus pachete de calatorie avantajoase pentru pasageri, care, in acelasi timp, sa creasca incasarile. Se fac eforturi pentru mentinerea acestui tarif redus si asigurarea unui serviciu de calitate. Ar fi bine ca pasagerii sa aprecieze acest lucru, sa pastreze curatenia si sa nu deterioreze vehiculele. Este pacat ca 10 autobuze Citaro hibrid, care au intrat doar de o luna in exploatare, sunt deja murdare de graffiti.“

Mai multi pasageri, ca urmare a cresterii si modernizarii flotei

Numarul de pasageri a crescut constant in ultimii ani, in paralel cu sporirea disponibilitatii transportului public. De altfel, „in 2016, cand actuala administratie a preluat Primaria Capitalei, mai erau functionale doar 600 de autobuze din cele 1.000 de Citaro diesel. Automat, in urma cresterii substantiale a flotei, a crescut si numarul de pasageri, intrucat serviciul a devenit mai atractiv pentru calatori, atat din punct de vedere al conditiilor de calatorie, cat si al frecventei vehiculelor. Acum autobuzele sunt echipate cu Wi-fi gratuit, iar prin intermediul aplicatiilor mobile pasagerii pot sa isi planifice calatoria. Statiile au fost modernizate si, pe viitor, urmeaza sa se monteze, etapizat, monitoare LED.”

2020 este atipic, iar in perioada starii de urgenta numarul de pasageri transportati a scazut si cu 90%. Acum lucrurile s-au mai redresat, iar in august – luna de concedii – numarul pasagerilor e similar cu cel din aceeasi perioada a anului trecut. Pentru a asigura distantarea sociala, STB a mentinut capacitatea de transport de pe trasee peste necesarul perioadei, chiar daca in cea mai mare parte a zilei vehiculele circula cu putini pasageri. „Au aparut tot felul de comentarii in spatiul public pe marginea acestui subiect, fiind reclamata inclusiv urcarea unor calatori fara masca de protectie. Trebuie stiut insa ca nu avem competenta sa dam oamenii jos din vehicule, doar Jandarmeria sau Politia avand aceasta atributie. Au fost efectuate controale, inclusiv cu echipe mixte impreuna cu angajatii STB, dar, evident, nu pot fi acoperite toate cele 1.600 de mijloace de transport in acelasi timp.

Pe perioada starii de urgenta, cei mai multi angajati au fost trimisi in somaj tehnic. Ulterior, odata cu readucerea vehiculelor pe trasee, toti angajatii au fost chemati la lucru. ªi nu este vorba doar de soferi, ci si de celelalte compartimente, care sunt necesare pentru sustinerea activitatii companiei. Pe de alta parte, s-a instituit munca la domiciliu prin rotatie, astfel ca in cazul in care ar aparea situatii de infectari la nivelul STB, sa nu se blocheze activitatea.

Articole similare