Războiul din Ucraina a schimbat rutele de transport în zona Europei de Est, statele membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră (OCEMN) jucând acum un rol și mai mare în regiune. În aceste condiții, sunt necesare investiții în soluții hardware și software pentru a ține pasul cu creșterea traficului la punctele de trecere a frontierelor deja aglomerate, se arată într-un comunicat al Uniunii Transporturilor Rutiere Internaționale (IRU).
În cadrul Forumului Balcanilor și Mării Negre, organismele regionale, factorii de decizie și liderii de afaceri au discutat despre provocările cu care se confruntă transportul și comerțul în regiune.
Secretarul general al IRU, Umberto de Pretto, a declarat: „Țări precum Turcia, Grecia, Georgia, Bulgaria și Azerbaidjan au umplut golul, iar eforturile și angajamentul lor nu pot fi ignorate. Doar prin Turcia, transportul de tranzit a crescut cu aproape 50% în primele șase luni ale 2022. Dar acest lucru pune presiune asupra frontierelor deja aglomerate și asupra șoferilor și autorităților supraîncărcate. În ciuda creșterii capacităților de control la frontiere, șoferii care lucrează în regiunea Balcanilor și a Mării Negre se confruntă cu timpi lungi de așteptare la frontiere – oriunde de la 1-2 zile până la 40-50 de zile, în funcție de sezon și punctul de trecere a frontierei. Este nevoie de investiții pentru modernizarea infrastructurii, totul în cooperare cu țările vecine. Soluțiile software ar trebui să acorde prioritate digitalizării, iar instrumentele globale, cum ar fi eTIR și e-CMR, ar trebui folosite.”
În ciuda angajamentelor guvernelor față de digitalizare, Umberto de Pretto a subliniat că 70% dintre țările balcanice și majoritatea țărilor OCEMN nu au făcut încă primul pas și să semneze protocolului e-CMR.
De asemenea, IRU a subliniat că procedurile de frontieră inutile și costisitoare, cum ar fi controalele vamale repetitive, inclusiv scanarea și cântărirea cu raze X, și procedurile consumatoare de timp menite doar să colecteze bani, cum ar fi dezinfectarea camioanelor, ar trebui eliminate.
În ceea ce privește fluxurile de transport între Ucraina și UE, IRU și asociațiile sale membre din Ucraina și șapte țări vecine au cerut Comisiei Europene să acorde prioritate camioanelor TIR pentru a ușura cozile lungi la frontieră și pentru a facilita fluxul de mărfuri. Cozile de camioane la granițele dintre Ucraina și țările europene vecine depășesc în mod regulat 40 km.
„Cum putem avea îndrăzneala să vorbim despre obiectivele de dezvoltare durabilă când, în realitate, camioanele noastre, deci economia, sunt blocate nu ore sau zile, ci, în unele cazuri, săptămâni? Cum se face că echitatea socială este un pilon al dezvoltării durabile, dar nu este văzut ca o tragedie umană faptul că șoferii noștri sunt efectiv ținuți ostatici la granițe, fără altă altă opțiune decât să aștepte, atâta timp cât este nevoie, adesea fără facilități de bază? Și cum putem noi, ca industrie de transport rutier, să ne străduim în mod continuu să ne reducem emisiile de CO2, în timp ce camioanele noastre risipesc combustibilul înainte, atât de încet, în ralanti în cozi aparent fără sfârșit?”, a conchis Umberto de Pretto.
