Pe lângă construirea de parcuri industriale care să ofere investitorilor tot ceea ce au nevoie pentru a începe o activitate de producție, Oradea se preocupă foarte mult și de asigurarea conectivității atât rutiere, cât și feroviare și aeriene. În plus, devine tot mai importantă dezvoltarea orașului pentru a oferi orădenilor, dar și celor relocați aici profesional, aceleași condiții bune de locuit și de petrecut timpul, precum cele de lucru. Se investește în rețeaua de drumuri, în transportul public, în educație, sănătate și cultură. După mulți ani de muncă se văd și rezultatele.
Pentru că românii au început să fie tot mai atenți la calitatea vieții, edilii orădeni urmăresc deopotrivă atragerea investitorilor, cât și dezvoltarea centrelor universitare pentru a menține forța de muncă înalt calificată în oraș. O forță de muncă bine plătită aduce, de asemenea, venituri mai mari și autorităților locale și poate cu timpul acestea vor putea dezvolta mai multe proiecte locale cu bani din taxe și impozite, în prezent investițiile bazându-se într-o proporție mare pe fondurile europene și guvernamentale. Cel puțin pentru proiectele de infrastructură, unde nevoile sunt mari în toate orașele din România.
Dar și politicile de încurajare a renovării fațadelor derulate de Primărie, care a oferit scutiri la plata impozitelor locale celor care și-au renovat propriile clădiri, au dat roade. Oradea este un oraș în reconstrucție masivă. Poate locuitorilor nu le convine uneori asta, dar autoritățile locale au dovedit că sunt eficiente și disconfortul de azi se va transforma în beneficii importante în câțiva ani.
Se construiesc drumuri, poduri, pasaje, se renovează clădirile istorice, se construiesc parcări, dar și spitale, școli.
„Construim o parcare subterană cu 450 de locuri pentru a putea crea cât mai multe zone pietonale în centrul orașului. Dorim să interzicem parcarea pe marginea drumului, dar pentru asta trebuie mai întâi să creăm locuri de parcare. Riveranii beneficiază momentan de un abonament pe tot timpul zilei, mai ales că zona centrală oferă mult trafic. Pe viitor, însă, vom acorda gratuitate doar după ora 18.00, pe timpul zilei parcarea în centru fiind cu plată pentru toată lumea”, a declarat Mihai Jurca, city manager-ul orașului.
Pentru toate acțiunile întreprinse edilii orădeni s-au inspirat de la alte orașe unde modelele dorite funcționează. De exemplu, sistemul de parcări este implementat după cel din Graz, iar spațiile pietonale centrale au fost inspirate după Brugges.
Oradea este un oraș care a crescut ca importanță în ultimii 15 ani, deci și ca număr de locuitori, însă cifrele indică o scădere, deoarece foarte mulți s-au mutat la 10-20 de minute de condus într-o localitate din zona metropolitană. Deși locuiesc în afara Oradiei, aceștia sunt de fapt orădeni, pentru că merg la lucru sau la școală în Oradea și petrec timpul liber aici.
Un exemplu este comuna Sântandrei, care a crescut de la o populație de 1.700 de locuitori la 8.000 în prezent. „Sunt aproape 10.000 de navetiști care vin zilnic la lucru în Oradea chiar dacă locuiesc și la 30 minute de Oradea”, explică Mihai Jurca.
Deși orașul se dezvoltă constant, există încă o migrare a populației către alte orașe. În special tinerii merg către centrele universitare mari. Cluj-Napoca și Timișoara absorb cei mai mulți tineri, care de multe ori nu revin în Oradea după studii.
„Suntem preocupați să dezvoltăm Universitatea din Oradea. Sigur, Primăria poate interveni doar în privința infrastructurii, pentru că Universitatea se gestionează singură, este autonomă, dar este o muncă constantă de parteneriat pentru a ajunge la niște rezultate benefice mediului economic din oraș.”
Tram-train pentru navetiști
Un proiect important pe care Primăria Oradea îl are în lucru este trenul metropolitan, care va conecta localitățile din jurul orașului pentru traficul de forță de muncă de care Oradea are nevoie. Tram-train-ul va putea circula pe liniile de tren din oraș sau din apropierea orașului, astfel încât să poată conecta Oradea de așa-numitele localități-dormitor.
Și aici exemplul altor orașe vest-europene a jucat un rol important. „Dacă ne uităm la marile orașe, toate au un sistem de transport de acest tip – metrou ușor, tren sau tramvai – care permite intrarea în oraș a unui număr foarte mare de oameni.”
Pentru acest proiect, Primăria Oradea are în vedere folosirea unor linii de tren vechi, în special de pe N, NE, SE și S, și unificarea lor pe un inel de bifurcație care va face legătura cu linia de tramvai din oraș. Singura zonă neacoperită de o linie de tren este zona aeroportului, unde se va construi o linie nouă de tramvai care va lega aeroportul de centrul orașului sau de Băile Felix, în funcție de cum se vor dezvolta fluxurile de călători.
„Spre aeroport, spre Borș, care trece prin zona parcului industrial dinspre granița de vest a României, există planuri concrete de construcție a unor linii de tram-train, pentru care vom căuta fonduri europene. O altă investiție vizează reabilitarea unei linii vechi de tren, care merge spre Băile Felix/Cordău. Lucrările de reabilitare includ electrificarea liniei de cale ferată, însă la o intensitate a curentului electric specifică tramvaiului. Un alt proiect strategic este proiectul Ministerului Transporturilor de reabilitare și electrificare a căii ferate Cluj-Napoca-Episcopia Bihor. Lucrăm la proiecte complementare în zona gării centrale, astfel încât aceasta să fie un hub intermodal, deservit de o parcare de tip park and ride.”
Achiziția de material rulant trebuie să aibă în vedere numărul de pasageri care vor folosi aceste mijloace de transport. Chiar dacă ecartamentul liniei de tren și al celei de tramvai sunt identice, în zona liniilor de tren active, zona gării centrale și pe inelul NE de rulare nu este posibilă folosirea pantografului din cauza tensiunii diferite a firului, astfel că pe aceste porțiuni tram-train-ul va funcționa pe baterii.
Oradea pregătește documentațiile tehnice pentru accesarea fondurilor europene în momentul în care aceste axe se vor deschide. Proiectul de implementare a tram-train-ului va dura circa trei ani, apreciază reprezentanții Primăriei Oradea. După semnarea contractului de finanțare, se finalizează licitațiile și lucrările de construcție ar mai putea dura circa doi ani.
Cu un pas înaintea autorităților centrale pentru garantarea succesului
Autoritățile locale din Oradea lucrează împreună cu Consiliul Județean și celelalte instituții din subordine astfel încât să maximizeze șansele de a primi finanțările pentru care aplică, dar și pentru a le finaliza cât mai repede, mai ales că toate sunt proiecte de mare importanță pentru comunitate.
Un alt exemplu în acest sens este șoseaua de legătură cu autostrada sau cu drumul expres Oradea-Arad, care înseamnă legătura cu coridorul IV pan-european.
„Legătura cu autostrada se termină anul acesta sau la începutul lui 2024 cel mai târziu. Se lucrează intens pe șantier, care a presupus o investiție de peste 100 de milioane de euro. Noi am pregătit în avans studiul de fezabilitate și toate documentele de autorizare, pe care apoi le-am predat Guvernului, care doar a finanțat investiția și proiectul tehnic”, a precizat Mihai Jurca.
O astfel de abordare crește mult viteza de implementare. Altfel, dacă se așteaptă ca autoritatea centrală să anunțe proiectul și să facă apoi studiul de fezabilitate se pierde mult timp, mai ales că instituția statului (CNAIR în acest caz) trebuie să acorde prioritate proiectelor majore cu impact național (autostrăzi) și atunci nevoile punctuale cum este legătura orașului Oradea cu autostrada devin priorități secundare.
Implicarea autorităților locale este importantă și pentru Ministerul Transporturilor, care poate să delege inclusiv responsabilitatea de investiție către autoritatea locală. Cu alte cuvinte, autoritatea locală, beneficiar de finanțare europeană sau guvernamentală, poate să facă investițiile și le predă apoi Guvernului. Astfel, în teorie, instituția centrală ar putea avansa proiecte importante la nivel local sau regional.
„Și atunci pentru drumul expres Oradea-Arad, cele două consilii județene și cele două primării au cheltuit în avans circa 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate, pe care l-am predat, alături de partea de avizare, Ministerului Transporturilor, care a dat drumul la licitația de proiectare și execuție. Între timp, acest coridor poate fi finanțat din fonduri europene și noi ne vom recupera banii din studiul de fezabilitate. Acum lucrăm deja la proiectul tehnic.”
Legătura cu Clujul, care depinde de progresul autostrăzii Transilvania, unde loturile s-au tot licitat, contestat și re-licitat, se speră să fie gata în circa cinci ani. Și atunci, din perspectiva conectivității rutiere, Oradea va sta destul de bine.
Conectivitate feroviară pentru terminalul intermodal
Un alt proiect important care se întâmplă la Oradea este electrificarea căii ferate, care va ajuta foarte mult nu numai transportul de pasageri, ci și pe cel de marfă, și asta cu atât mai mult cu cât Primăria Oradea este pe punctul de a finaliza construcția unui terminal intermodal modern, cu o lungime de 750 m, care va permite o operare eficientă. Autoritățile locale speră ca terminalul să devină funcțional din 2024, în această toamnă urmând să fie lansată licitația pentru desemnarea operatorului terminalului.
„Cu investiția noastră în platforma intermodală, dublată de darea în folosință a terminalului cargo aerian de la Aeroportul Oradea, deja zona va căpăta o altă importanță strategică pentru producătorii, transportatorii și logisticienii stabiliți aici”, a conchis Mihai Jurca.
Centrul de transport intermodal are acces la transportul rutier (pe DN1/E60) și feroviar în zona Gării CFR din Episcopia Bihorului. Autoritatea este în curs de a amenaja drumuri și platforme pentru realizarea transferului rutier-feroviar și depozitarea containerelor, o hală de depozitare pe termen scurt și mediu a mărfurilor convenționale, precum și clădiri administrative și o zonă de servicii pentru angajați și șoferi (hotel, toalete, dușuri). Infrastructura de utilități publice și liniile de cale ferată sunt, de asemenea, parte a proiectului inițiat de Primărie.
