Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Lemnul romanesc are cautare in strainatate

Exploatarea lemnului este o industrie cu traditie in tara noastra si se pare ca nu a fost atat de afectata de criza ca altele. Avantajul celor care fac exploatari forestiere a fost acela ca tarile in care Romania exporta lemn, cele arabe, nu au resimtit criza, asa ca cererea de export a fost relativ constanta. In rest, si ei au aceleasi probleme ca orice companie romaneasca: birocratie, fiscalitate, lipsa creditarii si a infrastructurii specifice.
 

Fondul forestier romanesc are o suprafata de 6,4 milioane de hectare, din care 6,2 milioane de hectare de paduri. Din acestea, 39% sunt paduri de rasinoase, 37% fag, 13% stejar, 7% diverse alte specii de lemn tare si 4% specii de lemn moale.
Volumul care se poate taia reprezinta circa 22 de milioane de metri cubi, dar de obicei se taie mai putin.
De exemplu, anul trecut s-au taiat circa 17 milioane si se preconizeaza ca in 2010 se va inregistra aproximativ aceeasi cifra. Asta nu se intampla din cauza ca nu ar fi nevoie de lemn, ci pentru ca posibilitatea padurii este repartizata pe suprafata, or noi avem zone unde nu sunt suficiente instalatii de transport sau nu exista suficiente drumuri forestiere. „Se poate intra cu un cal si 5 km, dar noi consideram ca o distanta rentabila de la drum pana la ultimul punct unde se exploateaza este de maximum 2 km. De aceea, ani multi, vom taia sub posibilitate, tocmai din cauza ca, pentru constructia de drumuri forestiere, nu sunt bani. Din acest punct de vedere suntem pe ultimele locuri in Europa. In cazul Romaniei, indicatorul «metru liniar de drum si de instalatii la hectarul de padure» este de 6,7 m, si ne-ar trebui minimum 12 m (optim, 18 m). Ca urmare, in unele zone unde este acces se observa suprasolicitarea“, considera Ioan Sbera, presedintele Asociatiei Forestierilor din Romania (ASFOR).
Mai rau, reteaua de drumuri forestiere s-a inrautatit in ultima perioada. Drumuri noi nu se prea fac, iar cele existente au fost afectate de calamitati.
In general, in padure nu se fac taieri vara, deoarece trebuie protejat semintisul, ci doar in perioada de repaus vegetativ, 15 septembrie-15 aprilie, cand pericolul de distrugere este mai mic datorita zapezii. In conditii de iarna grea, exploatarile sunt dificile si sunt perioade in care practic nu se poate ajunge in anumite zone.
ASFOR are in prezent circa 710 membri, companii mici, mijlocii si mari care impreuna acopera 75-80% din toata ramura.

Criza nu a adus scaderi catastrofale
In ultimul timp au crescut costurile pentru exploatatori, din cauza carburantului, iar manopera a crescut si ea putin. Criza a afectat aceasta piata, anul trecut fiind disponibilizati circa 20.000 de angajati. Unele firme mici au dat faliment, altele au redus activitatea, dar se pare ca din a doua parte a anului au inceput o oarecare stabilizare si o revigorare. Daca anul trecut au fost probleme cu desfacerea cherestelei de fag, atat ca cerere, cat si ca pret, la rasinoase situatia este stabila, deoarece mare parte din exporturi merg catre tarile din Orient, unde nu s-a resimtit criza, si atunci cererea e mai mare.
Din cauza crizei, anul trecut activitatea a scazut cu 7-10%. Anul acesta, in prima parte, s-a ajuns la 4-5%, dar Ioan Sbera crede ca, per total, 2010 va fi putin mai bun decat 2009, iar in 2011 se va intra intr-o oarecare normalitate.
Romania nu prea exporta lemn brut, volumul de busteni exportati anul trecut fiind de circa 100.000 m3, la o productie de aproximativ noua milioane de metri cubi, aproape nesemnificativ. Tot volumul de masa lemnoasa se prelucreaza in tara. Cheresteaua rezultata, circa 4,4 milioane de metri cubi produsi anual (numar inregistrat si anul trecut), se imparte in 2,6 milioane de rasinoase si 1,8 milioane de foioase. 60% din cantitate merge la export: 1,6 milioane de metri cubi de rasinoase si 800.000 de foioase. Importul de cherestea in Romania e foarte mic si cuprinde specii exotice, circa 10-15.000 m3 anual. Rasinoasele se exporta in tarile arabe, Orientul Mijlociu, transportul se face naval, iar 50% din fag merge in Egipt. Se exporta si in Europa, in tarile sudice, Italia, Spania, Grecia, dar si Germania.
„La fag si alte specii de foioase au productie buna si francezii, nemtii, rusii. La noi exista 3-4 specii dominante si sunt apreciate stejarul si fagul. Pentru industria de mobila, fagul nostru este cel mai bun, impreuna cu cel din Suedia. Cheresteaua de rasinoase din Romania este mai apreciata pentru industria de constructii deoarece, pentru mobila, se prefera pinul rosu din nord. Preturile, in comparatie cu celelalte tari, sunt cam la acelasi nivel, la fag chiar obtinem unul mai bun decat cei cu care concuram“, a adaugat Ioan Sbera.

„Verde“ si la propriu si la figurat
Exista o intreaga dezbatere la nivel inalt pentru a promova prin toate mijloacele faptul ca lemnul ca material de constructii este mult mai avantajos pentru omenire daca, acolo unde se poate, inlocuieste betonul. Acest lucru este promovat si de ASFOR, prin intermediul confederatiei patronale. Unul dintre motive este ca produsele pe baza de lemn continua sa retina CO2 pana la scoaterea din uz.
Un exemplu de tara unde este impusa folosirea lemnului in constructii este Franta, unde, in cazul constructiei unei cladiri noi, lemnul trebuie sa fie cuprins intr-o proportie de 20 m3 pe metru patrat din structura suprafetei unei locuinte, iar din 2011 aceasta proportie va creste la 35 m3.
In acelasi timp, se recomanda extinderea fondului forestier pentru cresterea fenomenului de fotosinteza, deoarece arborii tineri, in crestere, absorb foarte mult CO2.
In plus, pentru producerea materialelor de constructii folosite acum se consuma energie solida despre care se spune ca este in curs de epuizare. Fata de producerea unui metru cub de cherestea, pentru alte materiale, se consuma de circa 4-5 ori mai multa energie de acest tip. Mai grav, pentru producerea lor se emite dioxid de carbon de la de 4 la de 100 de ori mai mult decat in cazul exploatarii si productiei lemnului.
„Se discuta si despre energii alternative, energie solara, eoliana etc. dar mai exista si bio-energiile, deseuri, rumegus, cu care se poate produce energie mult mai ieftina decat energia produsa de gaze. Cantitatea de deseuri care ne rezulta din exploatarea lemnului este de 2,5-3 milioane de tone. Noi putem produce energie termica mai mult decat ne trebuie in procesul de fabricatie, deci trebuie sa avem si alti beneficiari, locuinte, cartiere, de aceea primariile ar trebui sa se implice. Energia produsa astfel este mult mai ieftina decat cea produsa in termocentrale.
In plus, trebuie bani pentru investitii. Bani s-ar gasi si prin fondurile europene, dar trebuie co-finantarea care lipseste in Romania, din moment ce bancile nu crediteaza“, este de parere presedintele ASFOR.

Din nou, lipsesc creditele
Industria exploatarii lemnului se confrunta cu aceleasi probleme pe care le are orice domeniu, printre care fiscalitatea, dar una din cele mai importante este lipsa finantarii, deoarece bancile nu-si mai asuma riscurile creditarii, iar un agent economic nu se poate dezvolta si nici macar supravietui fara credite. Totusi, unele companii au mai facut investitii in utilaje si modernizare, dar in general nu sunt bani.
Un lucru bun a fost accesarea fondurilor europene, prin Programul National de Dezvoltare Rurala, unde, pe langa ferme, au fost incluse si micile firme ce exploateaza si prelucreaza lemnul. In rest, pentru fondurile unde se cere cofinantare, nivelul de accesare este foarte scazut, din nou, din lipsa banilor si din cauza refuzului bancilor de a-i sprijini pe industriasi.
„In domeniul acesta nu avem utilaje cum vedem in alte tari, dar aici nici nu s-ar plia foarte bine, unele echipamente sunt adevarate uzine si nu ar trebui bagate in padure, deoarece distrug foarte mult. Noi nici nu avem conditiile cele mai bune, amenajare teren etc. si, in plus, sunt si foarte scumpe si companiile de aici nu-si permit“, a concluzionat Ioan Sbera.

Articole similare