Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

Logistica mai rapida si mai ieftina

Cross-docking-ul, in calitate de componenta a supply chain-ului, nu este ceva nou, dar continua sa se dezvolte alaturi de popularele metode JIT (just in time), aducand avantaje substantiale activitatilor de supply chain din care face parte. Este o activitate in cadrul depozitului, dar se poate intalni si sub alte forme, si reprezinta un transfer de bunuri din camioanele care vin la un centru de distributie, de la producatori in majoritatea cazurilor, in camioanele care pleaca spre clientii finali. Cross-dockingul pur nu foloseste depozitarea, dar aceasta activitate nu este chiar atat de simpla.


Cross-dockingul foloseste portile de incarcare si descarcare dintr-un depozit in moduri noi si mai eficiente. Aceasta operatiune permite unui centru de distributie sa faca fata optim provocarilor cum ar fi fluctuatiile de sezonalitate si chiar transporturilor LTL (less-than-truck-load).
Operatiunea de cross-docking in principiu inseamna reducerea activitatii de depozitare sau chiar lipsa acesteia si reducerea activitatilor de stoc (inventar, putaway, transfer etc.) aferente. Este o operatiune specifica si activitatilor de tip platforma.
Bunurile venite in cross-docking stau cel mult 24-48 de ore in cadrul centrului de distributie, iar de multe ori sunt livrate in mai putin de o ora.
Un exemplu exotic de cross-docking practicat in Romania ar fi urmatorul: un sofer are bunuri pentru un client dintr-o zona in care el nu livreaza (clientul este intr-un judet alaturat zonei lui), lasa aceste bunuri la clientul X din zona lui, unde soferul de pe zona alaturata vine, preia bunurile si le livreaza la clientul final. Clientul X nu cere nicio plata pentru perioada scurta de depozitare in cazul in care cei doi soferi nu se intersecteaza.
In principiu, operatiunea aceasta reduce costurile cu depozitarea, manipularea bunurilor si transportul.
Costurile de depozitare sunt privite mereu ca o componenta obligatorie intr-o afacere, dar aceste costuri adauga sau nu valoare unui produs. Bunurile depozitate incetinesc timpul de livrare si necesita costuri crescute cu manipularea, salarizarea, infrastructura si facilitatile. Scopul oricarui supply chain este de a stabili un standard de timp coerent si eficient pentru livrarea de bunuri. Acest lucru a dus la o cerere crescuta de folosire a metodelor JIT pentru producerea si livrarea in timp util a bunurilor dorite.
Cross-docking-ul nu exclude depozitarea. Exista centre de distributie care lucreaza doar cross-docking, dar multe altele au activitati mixte, de depozitare si cross-docking.
Se pot distinge mai multe tipuri de cross-docking, care depind de cate „atingeri” sufera bunurile respective.
1. La palet intreg – cea mai simpla varianta este aceea cand paletii identificati si gata pregatiti pentru destinatia finala sunt adusi la centrul de distributie, unde sunt sortati pe destinatii si incarcati in alte masini. De multe ori, paletii nici nu mai intra in depozit, sunt mutati …

Articole similare

Ad
Ad