Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad

Master Planul de Transport, un proiect controversat

Cu toate ca inainte cu numai cateva zile Ministerul Transporturilor (MT) primise o avertizare din partea CE ca i se va opri finantarea proiectelor de transport daca Guvernul nu va face progrese clare in procesul de redactare a Master Planului si nu si-l va asuma in totalitate, Marcel Bolos, director general la Directia Managementului fondurilor externe din cadrul MT, a prezentat cu optimism, in contextul conferintei „Infrastructura de transport – proiectele pentru 2014-2020 si solutii necesare pentru realizarea lor eficienta“, organizate de Arena Constructiilor, un astfel de Master Plan care vizeaza cele patru sectoare: rutier, feroviar, naval si aerian.
 

Insa, la fel ca in cazul UE, acesta a fost aspru apostrofat de reprezentantii firmelor care pun umarul la constructia infrastructurii, reprosandu-i-se ca prezentarea a fost facuta la un mod mult prea general, „ca pentru novici in domeniu“, fara solutii concrete la problemele cu care se confrunta ei in teren, mai ales la alocarea proiectelor si in desfasurarea licitatiilor.

Master Planul de Transport este o conditie pentru accesarea de fonduri structurale, care, in momentul de fata, reprezinta cea mai fiabila sursa de finantare, oferind avantajul nerambursarii banilor, dar si al lipsei costurilor de finantare. „Master Planul solicitat de CE este documentul nostru de strategie, ca tara. In prezent suntem in proces de actualizare a lui, termenul de finalizare a primului draft, cu tot cu testari, fiind de 15 aprilie“, a explicat Marcel Bolos.

CFR se afla intr-o situatie aproape dramatica
In faza actuala a discutiilor cu CE, bugetul pentru infrastructura de transport care provine din fonduri europene prevede circa 8,1 miliarde de euro pentru domeniile rutier, feroviar, naval si aerian, cu mentiunea ca unii dintre principalii beneficiari ai acestei sume vor fi CNADNR si CFR.
Anul trecut, CNADNR a incasat de la bugetul UE o suma record, de 559 de milioane de euro, iar CFR a beneficiat de fonduri UE in valoare de 238 de milioane de euro.
„Daca in 2005 aveam in circulatie 586.850 de trenuri, in 2011 numarul a scazut substantial (515.500). Apoi, in 2012 se parcurgeau zilnic circa 223.000 km, in vreme ce durata calatoriilor crestea pe rutele nereabilitate in medie cu 0,44% pe an“, a punctat Bolos, completand: „UE ne critica destul de mult pentru ca traficul de calatori cu trenul a scazut cu 90% fata de 1990 si pentru viteza medie la calatori de numai 40 km/h, comparativ cu cea de 160 km/h, impusa de standardele UE. De asemenea, pentru transportul feroviar de marfuri viteza medie acceptata de UE este de 120 km/h, in vreme ce noi abia atingem 23 km/h.“
Ca atare, este absoluta nevoie de implementarea unui program de reforma feroviara, fiind necesar material rulant nou si/sau reconditionat, imbunatatirea mentenantei, sisteme de informatii pentru pasageri sau de siguranta, de un Sistem European de Management al Traficului Feroviar (ERTMS) si de continuarea privatizarilor.

Articole similare