Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

MAZARS ROMÂNIA: Pregătirea pentru inspecția fiscală constă în identificarea și monitorizarea riscurilor din timp

În contextul nevoii urgente de a crește veniturile bugetare pentru a contrabalansa cheltuielile excepționale generate de situația economică actuală, precum și pentru a identifica potențialele situații de mutare a profiturilor dintr-o jurisdicție în alta, la nivel global, administrațiile fiscale au demarat un număr semnificativ de controale fiscale. Astfel, în ultimii ani, controalele derulate în România, care au avut în vedere impozitele directe și, în special, prețurile de transfer, au devenit din ce în ce mai numeroase, iar 2022 a adus atât o intensificare în acest sens, cât și un interval de timp mai scurt pentru desfășurarea acestora, se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă Mazars România.

Astfel, în cursul acestui an, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a a anunţat că are în derulare 555 de acțiuni de inspecție fiscală și control inopinat la marii contribuabili, dintre acestea, 128 desfășurându-se la contribuabilii care înregistrează pierderi recurente. Mai mult, conform unei alte comunicări ANAF din iunie, inspectorii antifraudă au estimat implicații fiscale în valoare de aproximativ 77 milioane de lei (reprezentând TVA, impozite, contribuții sociale și de sănătate, precum și alte impozite), estimate în cadrul a 292 procese-verbale de control.

Decizia de a începe o inspecție fiscală la o companie are la bază o analiză de risc ce pornește de la informațiile puse la dispoziția ANAF (situații financiare, declarații, etc), de către societatea respectivă. Practic, analiza de risc poate fi definită ca o evaluare efectuată de către administrația fiscală, care nu poate fi contestată de către contribuabil, cu scopul de a identifica situații de neconformare fiscală.

„De exemplu, companiile care fac parte dintr-un grup multinațional, a căror marjă de profitabilitate se află în afara intervalului obținut pentru societăți independente care activează în aceeași industrie, sunt susceptibile a face obiectul unei inspecții fiscale pe partea de prețuri de transfer. Mai mult, în această situație, se regăsesc și societățile care înregistrează pierderi operaționale în perioade consecutive”, a declarat Alina Ghiță, Tax Manager, Mazars România.

Conform raportului de activitate al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, a fost creat un sistem specific de management al riscului, care prin încadrarea contribuabililor în clase de risc fiscal (ridicat, mediu sau mic), ar trebui să ajute la eficientizarea inspecțiilor fiscale.

Mai mult, având în vedere cel mai recent ordin publicat de către ANAF, au fost aprobate subcriteriile de risc, dezvoltate din cele patru criterii generale stabilite în Codul de procedură fiscală, respectiv:

  • criteriul cu privire la înregistrarea fiscală: de exemplu, subcriteriile privind neînregistrarea în scopuri de TVA sau ca plătitor de impozit pe profit /impozit specific/ impozit pe veniturile microîntreprinderilor/ accize/ impozit pe venit și contribuții sociale;
  • criteriul cu privire la depunerea declarațiilor fiscale: subcriteriile privind nedepunerea, depunerea eronată sau depunerea cu întârziere a declarațiilor fiscale sau subcriteriul privind riscurile asociate asociaților/acționarilor/administratorilor sau altor persoane, din perspectiva depunerii declarațiilor fiscale;
  • criteriul cu privire la nivelul de declarare: de exemplu, subcriteriile privind declararea incorectă a cotei și cuantumului impozitelor, privind neconcordanța sau incoerența datelor din declarațiile fiscale față de datele din alte formulare prevăzute de lege, privind reducerea profitabilității;
  • criteriul cu privire la realizarea obligațiilor de plată către bugetul general consolidat și către alți creditori: de exemplu, subcriteriile privind plata cu întârziere sau neachitarea obligațiilor fiscale, subcriteriul privind insolvabilitatea.

Implementarea analizei de risc a determinat o creștere semnificativă a obligațiilor fiscale suplimentare, atrase ca urmare a verificărilor efectuate, iar conform raportului de activitate, în 2021, ponderea rapoartelor de inspecție fiscală încheiate la contribuabilii cu risc fiscal ridicat a fost de 33% în totalul rapoartelor încheiate, în timp ce ponderea obligațiilor suplimentare atrase ca urmare a acestor verificări a fost de 61%.

Riscurile fiscale identificare în cadrul analizei se pot valida și prin intermediul controlului inopinat, care se desfășoară fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului. Controlul inopinat poate consta în verificarea unor documente, a anumitor operațiuni (care fac obiectul unui control încrucișat) sau în evaluarea unui risc fiscal specific.

„Având în vedere aspectele prezentate mai sus, precum și verificarea categoriei de risc de către fiecare contribuabil, este important ca societățile să pregătească documentele, să identifice și să monitorizeze riscurile care pot apărea, pentru evitarea unei ajustări ca urmare a unei inspecții fiscale ce ar viza prețurile de transfer”, a explicat Gabriela Roman, Tax Assistant Manager, Mazars România.

În cazul marilor contribuabili, dosarul prețurilor de transfer trebuie pus la dispoziția organului fiscal în maximum 10 zile calendaristice de la data solicitării. Dosarul prețurilor de transfer trebuie pregătit oricum de orice contribuabil, indiferent dacă urmează o inspecție fiscală sau nu.

În primul rând, pregătirea anuală a raportului de prețuri de transfer reprezintă un avantaj pentru orice categorie de contribuabil, în sensul în care se pot identifica riscurile înainte de începerea unei inspecții și se pot constata eventuale deficiențe pe baza cărora se pot realiza corecții prin care să se diminueze impactul negativ în cazul unei inspecții fiscale.

Un alt aspect important poate fi revizuirea și fundamentarea politicii de prețuri de transfer la nivel local, precum și prezentarea unei imagini clare pentru grup asupra obligațiilor de documentare în România, respectiv asupra nivelului de risc.

Contribuabilii trebuie să aibă în vedere contestarea deciziilor de impunere emise de ANAF în urma controalelor fiscale, atunci când aceștia nu sunt de acord cu concluziile incluse în rapoartele de inspecție fiscală, mai ales din perspectiva numărului semnificativ de situații în care rezultatul contestației a fost pozitiv pentru contribuabil.

Din analiza statisticilor publicate de ANAF, în 2021 au fost efectuate 604 de acțiuni de inspecție fiscală, fiind stabilite sume suplimentare în cuantum de 1.000.250.544 de lei. Ca urmare a finalizării a 263 de rapoarte de inspecție fiscală, au fost emise 166 de decizii de impunere, din care 43 au fost contestate. Pe baza datelor publicate de ANAF se poate concluziona că un procent semnificativ (între 45% – 60%) din valoarea sumelor incluse în deciziile de impunere în urma inspecțiilor fiscale sunt respinse sau desființate ulterior, ca urmare a contestațiilor depuse de către contribuabili.

Având în vedere operațiunile transfrontaliere ale grupurilor multinaționale, precum și faptul că în ultimii ani acestea au gestionat chiar și inspecții fiscale concomitente în mai multe jurisdicții, ajustările prețurilor de transfer la nivelul entității din România sau/și la nivelul partenerilor contractuali ai acesteia din alte jurisdicții pot conduce la situații de dublă impozitare, o posibilitate de soluționare a acestora fiind procedura amiabilă. În România, această procedură nu a fost aplicată într-un număr semnificativ de cazuri până în prezent, însă poate fi o alternativă eficientă în comparație cu acțiunile în instanță.

Deși pentru anumite sectoare de activitate sau contribuabili în mod specific încă se resimt efectele pandemiei, anul fiscal 2022 vine cu subiecte adiționale de considerat din perspectivă fiscală. Aceste condiții economice au generat o serie de discuții sau chiar dispute din perspectiva analizei de prețuri de transfer pentru anii 2020 și 2021, fie în cadrul grupurilor multinaționale sau între acestea și autorități fiscale din diferite jurisdicții,

Astfel, efectele războiului din Ucraina, creșterea ratei inflației, creșterea prețurilor la energie coroborată cu plafonări sau scutiri pentru clienții finali, creșterea ratelor dobânzilor, perspectiva scăderii generalizate a consumului și creșterii ratei șomajului sunt elemente care se adaugă problemelor cu care grupurile multinaționale deja se confruntau începând cu 2020, respectiv întârzieri sau întreruperi în lanțul de aprovizionare, creșterea costurilor cu serviciile logistice, creșterea costurilor fixe etc. Prin urmare, o atenție sporită trebuie acordată analizei prețurilor de transfer practicate în 2022 în cadrul grupurilor multinaționale, din perspectiva stabilirii profilului funcțional al părților la tranzacție, alocării cheltuielilor excepționale și a pierderilor, politicii de finanțare, documentării restructurărilor de afaceri transfrontaliere sau transferului de personal sau imposibilității alocării de personal în anumite locații.

Articole similare

Ad