Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Meseria de șofer profesionist, neatractivă pentru elevii bihoreni

Adrian Hatos, profesor universitar doctor în sociologie și senator în Parlamentul României, a vorbit la Conferința Națională a Transportatorilor Expres de Mărfuri din România despre atractivitatea meseriei de șofer profesionist și perspectivele ca adolescenții de azi să încline spre acest domeniu de activitate. El a povestit că face periodic sondaje referitoare la aspirații profesionale, la care participă câteva sute de copii din clasa a opta din Bihor, „și de aici reiese că puțini visează să se facă șoferi de camion. Poate în alte județe este altfel, dar aici copiii vor mai ales să fie polițiști, deoarece au un loc de muncă sigur, cu salariu mare, și un statut în comunitate, deci așteptările lor sunt realiste. În plus, pentru a se înscrie la o școală post-liceală de poliție – ca și la una sanitară – nu au nevoie de bacalaureat, pot să ia diploma ulterior, ceea ce constituie un alt avantaj important.“ Profesorul a mai amintit un aspect grav, acela că la testele comparative internaționale realizate cu elevi de 14-15 ani, care măsoară competențele de citire, scriere, matematici și științe, reiese că România are 40% analfabeți funcționali, persoane care nu pot opera abstract și creativ cu literele și cifrele pe care le știu. Și această problemă nu se poate rezolva peste noapte, ci, chiar dacă se face o reformă a învățământului, ea produce efecte abia peste 12-13 ani, iar pe piața muncii ele se vor simți abia peste 15 ani. „Or, noi facem politicile pentru a câștiga alegerile de peste 2-3 ani.“ În ceea ce privește abandonul școlar, cifrele oficiale îl situează la 15%, persoane care nu termină nici învățământul obligatoriu, dar Adrian Hatos crede că este de cel puțin 20%. România stă prost și din punctul de vedere al numărului de persoane de până la 24 de ani care nici nu lucrează, nici nu urmează o formă de învățământ.

Și nici din punctul de vedere al adulților care, după terminarea studiilor, mai participă la programe de pregătire, țara noastră nu stă foarte bine. Poate pentru că autoritățile nu stimulează asta sau nu arată că este important. Pe de altă parte, unul dintre transportatorii din sală a arătat că un posibil motiv al fi acela că, spre deosebire de alte state, unde costurile unor asemenea cursuri de pregătire profesională se deduc din impozit, în România nu se face asta, deoarece deductibilitatea însemnă mai puțini bani la buget și Ministerul Finanțelor se opune oricăror astfel de inițiative.

Articole similare

Ad