După demisia ministrului PSD Ciprian Șerban de la conducerea Ministerului Transporturilor, la sediul instituției a fost organizată o conferință de presă în care au fost prezentate proiectele de infrastructură din perioada 2025-2026 și ce mai este în derulare până la finalul acestui an.
Astfel, în ultimele 16 luni, valoarea investițiilor în transporturi s-a ridicat la 8,4 miliarde de euro, valoarea fondurilor europene atrase fiind în creștere cu 8,04% (creștere continuă până la 30,36 de miliarde de lei). Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost accesați bani pentru Autostrada A7, magistrale feroviare, modernizări de material rulant, precum și pentru proiecte „quick wins”privind eliminarea restricțiilor pe calea ferată. De asemenea, fonduri SAFE au fost atrase pentru Autostrada A8, coridorul Tărășeni (Ucraina)-Siret (România)-Moțca (România)-Ungheni (România)-Berești (Republica Moldova).
În 2025 au fost dați în folosință 146 km de autostrăzi și drum expres.
– A0 sector Sud – lotul 3 Bragadiru-Joița (17,965 km);
– A1 Sibiu-Pitești – secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești (14,57 km);
– A7 autostrada Ploiești-Buzău – lotul 2 Mizil-pietroasele (28,35 km) și lotul 3 Pietroasele-Municipiul Buzău (13,9 km);
– A7 autostrada Buzău-Focșani – tronsonul 1 Buzău-Vadu Pașii (3,4 km) și tronsonul 4 Colonești-Oarja-Pitești (12,64 km);
– parte din drumul expres (Dex12) și primul tronson A3-DN1 (5 km), în zona Tureni, din Drumul Expres Turda-Dej (Dex4), care va lega autostrada A3 de Dej.
În continuare, sunt șantiere active pentru construcția a 720 km de autostradă și drum expres, cu finanțare europeană majoritară securizată. Se estimează că 255 km vor fi dați în trafic în decursul acestui an (pe A7, A3, A0, A1, plus drumul expres Galați-Brăila).
Pentru investițiile în infrastructura feroviară au fost efectuate în 2025 plăți în valoare de 1.644 de miliarde de lei, reprezentând investiții în modernizarea coridoarelor TEN-T (Curtici-Simeria-Brașov), în electrificarea și reabilitarea a sute de km de cale ferată, precum și în modernizarea stațiilor CF și introducerea sistemelor digitale.
În prezent, MTI derulează proiecte în valoare de miliarde de euro pentru conectarea marilor centre (de exemplu, modernizarea rutei Oradea-Cluj și reabilitarea conexiunii București-Giurgiu). Tot anul acesta va fi semnat un contract în valoare de peste 200 de milioane de euro pentru achiziția a 12 trenuri pe hidrogen, după ce 13 trenuri electrice noi au fost deja recepționate.
Anul acesta va fi implementat un program național integrat de dezvoltare și siguranță aeroportuară și vor continua investițiile la aeroportul Otopeni, care prevăd modernizarea pistei 1 de decolare/aterizare, extinderea infrastructurii feroviare și conexiuni cu metroul (magistrala M6), plus modernizarea terminalelor și a capacității de procesare a pasagerilor.
Pe sectorul naval sunt prevăzute investiții de 145 de milioane de euro în dragaj în porturile Constanța și Midia. De asemenea, achiziția portului Giurgiulești este necesară, luând în considerare concurența dintre portul Constanța și celelalte porturi din bazinul Mării Negre și cele ale statelor UE, în contextul extinderii hiterland-ului portului Constanța și transformării lui într-un lider de piață pentru Europa Centrală și de Est, precum și trasarea noilor rute de transport în contextul regional actual. Rolul strategic al portului Constanța a crescut în regiune, fiind bine poziționat pentru a servi la reconstrucția Ucrainei. De altfel, transformarea portului Constanța într-un hub logistic de top reprezintă o prioritate.
Deși proiectele de infrastructură rămase în derulare sunt ambițioase, reprezentanții MTI recunosc faptul că nu toate proiectele finalizate până acum s-au încadrat în termenele inițiale, unele licitații au fost întârziate, iar coordonarea instituțională poate fi încă îmbunătățită.
