Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad

Monitorizarea comportării în timp a construcțiilor, un instrument la dispoziția autorităților și dezvoltatorilor

Deși serviciile de urmărire a construcțiilor în timpul exploatării pot reduce cu până la 30% costurile de intreținere, iar implementarea acestora este obligatorie prin lege pentru orice tip de construcție, cu excepția P+1, ele nu au fost adoptate încă pe scară largă, fie dintr-o lipsă de stăpânire a informațiilor în industrie, fie din comoditatea ascunsă în spatele unui „merge și-așa“. Ca urmare, este mai degrabă în sarcina și controlul beneficiarilor să fie direct interesați de aceste informații și instrumente de verificare, punctează Mariana Garștea, CEO al companiei SIXENSE România și SEE, lider la nivel internațional în dezvoltarea de soluții de monitorizare în timp a construcțiilor, care luptă de mai bine de zece ani să formeze piața autohtonă. Rezultatele însă încep să se observe, portofoliul companiei fiind îmbogățit deja cu proiecte locale precum magistrale de metrou, poduri, tuneluri feroviare, clădiri mari de birouri sau centre comerciale.

Mariana Garștea

Pionier al unui portofoliu de soluții automatizate de măsurare în timp real, cu o capacitate foarte rapidă și eficientă de procesare și de evaluare, Soldata devine în 2016 SIXENSE, un grup de companii care oferă tehnologii de instrumentare și monitorizare, inginerie pentru diagnosticarea, protecția și întreținerea activelor și soluții digitale de platformă, o ofertă integrată pentru creșterea gradului de siguranță a utilizării infrastructurii și prelungirea duratei de viață a acesteia. „După o prospectare a pieței locale începută în 2009, grupul Soldata câștiga primul contract în România, cu Metrorex, pentru servicii de monitorizare a riscurilor structurale, geotehnice și de mediu pentru Linia 5 de metrou, Drumul Taberei-Eroilor. Contractarea de către o autoritate publică a unor astfel de servicii a fost o premieră națională, însă doar așa putea Autoritatea să controleze calitatea designului și a execuției și să aibă și informații în timp real, transparente“, afirmă Mariana Garștea.

Numai o terță parte poate observa obiectiv o lucrare

Deși legislația din România prevede clar că toate construcțiile, cu excepția celor de tip P+1, trebuie să beneficieze de servicii de urmărire a comportării în timp, prea puțini proiectanți se preocupă să decidă care sunt lucrările efective ce trebuie făcute pentru urmărirea comportării în timp, în funcție de riscurile pe care le identifică și de ceea ce s-a făcut în execuție, și să comunice mai departe aceste aspecte beneficiarului. „Potrivit legii, beneficiarii sunt, de fapt și de drept, cei care au responsabilitatea directă de a contracta aceste lucrări și este în interesul lor direct să caute informații de la un serviciu de monitorizare. În plus, ei sunt vizați direct și de controalele ISC, în cazul apariției unor reclamații”, remarcă Mariana Garștea. Pe de altă parte, ea observă că sunt și caiete de sarcini care pun acest tip de lucrări în sarcina unei părți deja implicate în procesul de proiectare sau construcție, însă e nevoie de o terță parte pentru a observa unde sunt problemele. „E important ca procesul de monitorizare să fie obiectiv. Hiba nu e la legislație, ci la aplicarea ei. În mod constant adresăm o întrebare: din rolul de beneficiar sau proprietar de infrastructură, de ce să nu profiți de instrumentele pe care ți le pune la dispoziție legislația – ca să verifici și să controlezi dacă proiectul se susține în realitate așa cum a fost proiectat pe hârtie, teoretic? Acest transfer de risc, doar aparent, pe care mulți aleg să îl facă spre o parte deja implicată, poate aduce prejudicii financiare sau de imagine tot beneficiarului direct, dacă apare vreo problemă în proiectul respectiv.“

De asemenea, în ultimii 2-3 ani, și proprietarii de construcții învecinate au devenit din ce în ce mai conștienți de riscurile potențiale pentru propriile clădiri atunci când apare o construcție nouă. „Proiectantul desemnează zona de influență care va trebui monitorizată pentru a nu fi impactată de noua construcție, în baza studiilor topografice, geotehnice, de mediu sau de trafic. Este o abordare holistică. Din păcate, nu întotdeauna se întâmplă toate acestea și în practică și, de multe ori, beneficiarul poate să aibă de suferit dacă primește reclamații și nu poate verifica și demonstra că lucrările realizate nu au adus niciun prejudiciu clădirilor din vecinătate.“ Construcțiile învecinate trebuie inspectate înainte de începerea oricărei lucrări, iar dacă proprietarii refuză își asumă consecințele.

Pentru implementarea soluțiilor de monitorizare a comportării în timp a construcțiilor, pașii sunt simpli. Prin lege, proiectantul este obligat să emită documentele pentru programele de urmărire, pornind de la instalații și finisaje, până la structură, indiferent de mărimea construcțiilor. Pe baza acestora, beneficiarul își organizează licitația. Firma de monitorizare primește caietul de sarcini (programul de monitorizare) în care proiectantul indică în mod clar riscurile, dar și soluțiile de monitorizare și pragurile de alarmă. „Mai ales pentru proiectele de infrastructură majore, lucrurile trebuie să fie foarte clare. Până la urmă, vorbim despre construcții care, dacă nu sunt urmărite atent, pot pune în pericol inclusiv siguranța cetățenilor. Riscurile pe care le implică acest tip de proiecte trebuie prevăzute și gestionate proactiv“, trage un semnal CEO-ul SIXENSE, adăugând că „de curând însă am observat o îmbunătățire a modului de aplicare a legislației din domeniu: cerințe mai clare, indicații specifice referitoare la cine și ce își asumă din această categorie de lucrări, atât tehnic, cât și financiar, și o atenție sporită referitor la hazardurile naturale care pot impacta infrastructura de transport pe perioada exploatării acesteia.“

România trebuie să se alinieze la trendul internațional

Mariana Garștea precizează că soluțiile SIXENSE sunt competitive și accesibile, raportate la piață și la valoarea pe care o aduc fiecărui proiect. „Chiar dacă, la noi, nu întotdeauna se și alocă banii necesari cu adevărat acestor servicii, avem flexibilitatea să ne adaptăm soluțiile propuse la nevoile proiectului și la un buget rezonabil.“

Apoi, proiectele monitorizate în execuție pot fi urmărite și în exploatare, pe baza unui abonament anual. „Piața pentru acest tip de servicii nu este încă formată, însă ne dorim să le oferim clienților tot suportul necesar. Trebuie să răspundem problemelor punctuale ale acestora, astfel încât să nu vadă în monitorizare doar un simplu centru de cost.“

Rezistența la schimbare este întâlnită atât la constructorii mari, internaționali, cât și la cei mici. „Provocarea pleacă de la faptul că piața unde activăm nu a ținut neapărat pasul cu tehnologia, inovația și adoptarea soluțiilor digitale, care cer, într-adevăr, o schimbare de paradigmă, o mentalitate capabilă să înțeleagă beneficiile reale pe care le aduc aceste lucruri pentru toți cei implicați într-un proiect. Soluțiile noastre aduc o eficientizare cu atât mai mare, cu cât vorbim despre proiecte mai mari, complexe – cum ar fi cele de infrastructură rutieră, feroviară etc. – pentru că aici se văd cel mai puternic economiile de timp, resurse și bugete pe care le putem aduce.“

Reprezentanta SIXENSE remarcă însă deschiderea Metrorex, cu care a avut o colaborare lungă, către astfel de soluții digitalizate. „În afară, suntem implicați cu soluții de management integrat al activelor, unde clienții văd date în timp real și, pe baza statisticilor, își fac previziuni de bugete, prioritizează lucrări de mentenanță și reparații etc. Astfel de servicii nu mai sunt o noutate pentru ei – statele din vestul Europei lucrează deja cu acest tip de soluții de zeci de ani. Valul însă vine și spre România și sperăm să vedem tot mai mulți oameni în poziții-cheie care vor adopta acest model.“
Flexibilitate în soluții, dar și în alegerea forței de muncă
Soluțiile digitale SIXENSE sunt dezvoltate in-house și în colaborare cu actori importanți din industrie. „Este un domeniu sensibil, în care este nevoie de inovație continuă și de protejarea temeinică a tehnologiei dezvoltate. În plus, este un sector dinamic, care impune o upgradare continuă a soluțiilor IT, pe baza feedback-ului venit de la clienți.“ Soluțiile dezvoltate de grup au aplicabilitate peste tot în lume și sunt flexibile, scalabile și adaptate în funcție de fiecare proiect.

Implicarea umană este foarte importantă în serviciile de monitorizare a comportării construcțiilor. Deși soluțiile sunt predominant automatizate, există încă măsurători și lucrări care necesită prezența pe teren. „Specificul lucrărilor vine din faptul că nu ținem angajații pe șantiere, ci intervenim punctual doar atunci când este cazul, în funcție de contract sau de frecvența măsurătorilor. Doar la proiectele mari, precum liniile de metrou, e nevoie de echipe dedicate pentru instalări, măsurători, data management sau integrări. Este dificil să găsim forța de muncă specializată (topografi, ingineri structuriști, geotehniști, electroniști specializați în domeniul monitorizării structurale și geotehnice). De aceea ajungem de multe ori la ideea că e nevoie să o formăm noi înșine sau să lucrăm externalizat, cu specialiști care nu fac rabat de la calitate și cu care suntem pe aceeași lungime de undă.“

Sunt segmente de piață încă neacoperite de monitorizare digitală

În România, SIXENSE desfășoară proiecte de monitorizare a comportării construcțiilor în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Constanța și nu numai. Pe lângă Linia de Metrou 5, portofoliul SIXENSE cuprinde proiecte precum tunelurile Daneș și Sighișoara (monitorizare geotehnică și structurală feroviară), Linia de metrou 4 București (monitorizare structurală în exploatare), Pod nou Agigea (monitorizare structurală în exploatare 3D), Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C (monitorizare geotehnică și structurală) ș.a. Compania este responsabilă și de lucrările de monitorizare structurală cu o importantă componentă digitală pentru Stadionul Arcul de Triumf din București, conform unui acord încheiat cu Ministerul Tineretului și Sportului. „Am găsit în autoritățile publice cu care am colaborat parteneri serioși, care au înțeles cât de importantă este și respectarea termenelor de plată pentru o bună derulare a proiectului. Cred că orice firmă care se implică trebuie să fie sigură că poate susține un astfel de proiect public“, a precizat Mariana Garștea, subliniind că își dorește să acopere și alte segmente de piață, cum ar fi infrastructura de transport și hidrotehnică.

Deși preferă preluarea unui proiect de la zero, SIXENSE poate integra și echipamentele și aparatele montate anterior de alți furnizori de servicii de monitorizare, astfel încât clientul să-și poată recupera o parte din investiții. Valoarea medie a proiectelor gestionate de companie în România pornește de la 1.000 de euro și poate ajunge până câteva zeci de milioane de euro, în funcție de complexitate, specific și mixul de soluții necesare. „Când am intrat pe piața din România, despre această parte dintr-un proiect de construcții se vorbea foarte puțin sau se făcea în scop de cercetare. În zece ani, am reușit să creștem piața, să ne dezvoltăm chiar și într-un context dificil ca cel prezent și să avem în portofoliu două linii de metrou, poduri, baraje, zeci de clădiri mari de birouri monitorizate, precum și primele două tuneluri feroviare construite în ultimii 25 de ani în România.“ Cifra de afaceri este impactată de momentul desfășurării unui proiect. „Contractele se întind pe mai mulți ani, iar un proiect precum o linie de metrou poate avea un impact destul de mare, de câteva milioane de lei anual. Dacă 2018 și 2019 s-au bazat majoritar pe proiecte private, creșterea din primul semestru al lui 2020 vine și din concretizarea mai multor proiecte amânate de anul trecut și din deblocarea investițiilor publice.“

Alunecările de teren și problemele de execuție, cele mai frecvente probleme
În ceea ce privește infrastructura, cele mai frecvente probleme detectate sunt alunecările de teren, dar și problemele de execuție. „Din păcate, am întâlnit situații în care licitațiile sunt câștigate pe un preț foarte mic, ce nu poate fi susținut în realitate, așa că ulterior se fac economii de peste tot, începând chiar cu studiile de pre-fezabilitate sau fezabilitate. Din acest motiv, ele nu sunt întotdeauna realizate cum trebuie, ceea ce ridică probleme mai târziu, în execuție și exploatare.“

Astfel de probleme se întâlnesc peste tot în lume, numai că acolo conceptele de prevenție și anticipare sunt la loc de cinste. „Tendința mondială din domeniu este acum să se prelungească durata de viață a unei infrastructuri, să se investească în reparații și în sănătatea mediului construit. Pentru mentalitatea aceasta milităm și la noi: să nu ne mai uităm în jur întrebându-ne, cu dezamăgire, de ce nu avem o infrastructură durabilă și rezilientă, ci să construim cu viziune pe termen lung, din grijă pentru siguranța tuturor celor care folosesc infrastructura respectivă“, a încheiat Mariana Garștea.

Articole similare