AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad

Noi clarificari in privinta raporturilor de munca

Dialogul cu inspectorul de munca la directia de Control Relatii de Munca din cadrul ITM Florin Cosma a fost unul dintre cele mai asteptate momente din cadrul Expo Tranzit, managerii de transport dorind atat sa afle noutatile din domeniu si stadiul negocierilor pe marginea diverselor reglementari ce vor fi introduse in UE, cat si, mai ales, sa discute punctual despre situatii concrete din activitatea lor.
ITM participa la dezbaterile pe marginea a trei pachete – de detasare, de coordonare a sistemului de securitate sociala si de mobilitate rutiera – si nu este, asa cum a punctat Florin Cosma, de acord cu modificarile care se doresc impuse la nivelul UE, ca dupa prima zi de activitate desfasurata de un operator pe teritoriul unui stat sa se aplice prevederile pachetului de detasare, modificari care afecteaza foarte mult operatorii de transport din Romania. „Punctul nostru de vedere este sa se ia in considerare zilele petrecute pe teritoriul unui stat si abia dupa o anumita perioada sa fie aplicate prevederile directivei de detasare.“
 

Dupa ce directiva detasarii va fi definitivata, paragrafe intregi din ea vor fi incluse in directiva 22 din 2006 privind conditiile minime pentru punerea in aplicare a Regulamentelor (CEE) nr. 3820/85 si (CEE) nr. 3821/85 ale Consiliului privind legislatia sociala referitoare la activitatile de transport rutier, care va fi aplicata cu precadere activitatii de transport, spre deosebire de directiva de detasare, care are o aplicabilitate mai larga.

ITM considera ca transportul trebuie sa se supuna prevederilor privind detasarea
Florin Cosma a punctat faptul ca legea detasarii transnationale face referire la angajatori inmatriculati pe teritoriul Romaniei care au activitate pe teritoriul altor state sau invers, la angajatori inmatriculati pe teritoriul altor state care au activitate in Romania, si a explicat ca aceasta reglementare se aplica in transport – in ciuda tuturor opiniilor contra – deoarece se incadreaza in prima dintre cele trei situatii descrise in Legea nr. 16 din 17 martie 2017 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale: detasarea unui salariat pe teritoriul Romaniei, in numele intreprinderii si sub coordonarea acesteia, in cadrul unui contract incheiat intre intreprinderea care face detasarea si beneficiarul prestarii de servicii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea; detasarea unui salariat la o unitate sau la o intreprindere care apartine grupului de intreprinderi, situata pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si intreprinderea care face detasarea; si punerea la dispozitie a unui salariat, de catre un agent de munca temporara, la o intreprindere utilizatoare stabilita sau care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei, daca exista un raport de munca, pe perioada detasarii, intre salariat si agentul de munca temporara.
Unul dintre managerii de transport prezenti la dezbaterile din cadrul Expo Tranzit a vrut sa afle daca se considera persoana detasata si cea care tranziteaza teritoriul unui stat, sau numai cea care incarca/descarca acolo, iar Florin Cosma a precizat ca printre propunerile pe care le-a transmis Romania privind modificarile Pachetului de Mobilitate se numara si aceea de a exclude tranzitul de la prevederile directivei detasarii, „deoarece nu mi se pare normal ca o autoritate dintr-un stat sa opreasca un transport numai pentru ca trece pe teritoriul sau. Din cauza procedurii de infringement deschise impotriva lor, Franta si Germania au dat inapoi si au spus ca tranzitul este exclus, dar asta nu se intampla si pe teritoriul altor state.“
Florin Cosma a explicat si motivul pentru care autoritatile de control din alte state UE cer ca soferul sa aiba asupra lui contractul de munca in forma fizica sau electronica, fisa de prezenta, fisa de salariu, in limba statului respectiv sau in ce limba prevede acel stat: pentru ca acestea sunt elemente ce identifica falsa detasare, elemente care caracterizeaza activitatea desfasurata de angajator si munca angajatului, iar autoritatea de control, dupa ce verifica transportatorii pe o perioada mai mare, de cateva luni, ajunge pe baza lor la concluzia fie ca este falsa detasare, fie ca, dimpotriva, documentele sunt reale si deci nu trebuie luate masuri impotriva firmei respective.
Reprezentantul ITM mai arata ca transportul in cont propriu nu ar trebui supus legislatiei privind detasarea transnationala, „dar vom vedea cum se va institui aceasta regula“. In ceea ce priveste transportul contra cost, realizat pe baza unui contract de prestari servicii, legislatia prevede ca personalul angajatorului de pe teritoriul Romaniei care face transport international si nu se incadreaza la prevederile din legea detasarii beneficiaza de drepturile de delegare.

Delegarea se aplica doar pe teritoriul Romaniei
Codul muncii de la noi face referire si la situatia delegarii, dar el are aplicabilitate numai pe teritoriul Romaniei, asa cum puncteaza Florin Cosma, iar pe teritoriul altor tari intervin alte norme, deoarece dreptul comunitar nu impiedica statele sa aplice prevederile lor nationale si pentru lucratorii care isi desfasoara activitatea pe teritoriul lor, dar sunt angajati ai unor firme inmatriculate in alte state. Punctul de vedere al transportatorilor este ca ei au pluriactivitate si ca trebuie sa li se aplice legea din statul de origine, dar fiecare tara membra UE poate aplica legislatia proprie. De exemplu, chiar inainte de Expo Tranzit, ITM a primit de la autoritatea olandeza o informare potrivit careia activitatea esticilor pe teritoriul aceste tari va fi restrictionata din lipsa de spatiu – ceea ce desigur ca nu tine cont de obiectivele UE si dezavantajeaza transportatorii de la noi.
Unul dintre managerii prezenti la discutia cu inspectorul ITM a vrut sa afle de ce e nevoie de acordul soferului dupa 60 de zile de delegare, ca el sa-si poata continua activitatea, in conditiile in care, prin natura activitatii, locul lui de munca nu este fix. „Dar locul lui de munca este fix“, a replicat Florin Cosma, „activitatea este mobila. Soferul are un loc de munca fix, cu activitate hipermobila in indeplinirea sarcinilor de serviciu. Iar legea spune ca e nevoie de acordul lui din 60 in 60 de zile pentru ca el sa-si desfasoare activitatea. Totusi, la discutiile la care am mai participat am identificat o situatie pe care o intelegeti gresit: soferul nu este delegat daca isi desfasoara activitatea pe teritoriul altui stat, deoarece prevederile Codului muncii se opresc la granitele Romaniei sau se aplica in cazul unor activitati desfasurate in tari non-UE. In Comunitate autoritatea de control de acolo va identifica acel sofer ca fiind detasat.“

Trebuie cunoscuta si respectata legislatia din statul unde se desfasoara activitatea
In cazul desfasurarii activitatii pe teritoriul unui alt stat se aplica legislatia de acolo, deci Florin Cosma subliniaza importanta cunoasterii si respectarii acordului colectiv de munca din tara/zona respectiva sau la nivelul angajatorului – deoarece autoritatea competenta de control pentru conditii de munca si de incadrare in munca este cea de acolo, nu este ITM.
In aceste conditii insa, Ioan Marele (Gruber Logistics) intreaba ce se intampla atunci cand prevederile din tara unde se desfasoara activitatea sunt contrare legislatiei romanesti si ofera si un exemplu: reglementarile din Italia permit executarea soferului pana la 1.000 de euro fara sa i se spuna – doar i se trimite factura pentru, sa zicem, o piesa pe care a stricat-o – pana la 3.500 de euro cu acordul lui si pana la 20.000 de euro in justitie. Dar legea romaneasca nu prevede asta. Florin Cosma este de parere ca, atata vreme cat la noi nu exista aceasta mentiune, si deci in Italia este in vigoare o clauza contrara celor de la noi, soferul nu poate fi pus sa plateasca daunele, cata vreme raportul de munca este inregistrat pe teritoriul Romaniei. O astfel de clauza, pentru a se transfera la soferii din Romania, trebuie sa fie transpusa in contractul colectiv de munca pe care l-a incheiat firma angajatoare.

Belgia, Franta si Italia, fruntase in a cere ITM sa realizeze controale
In prezent se pun bazele autoritatii europene in domeniul muncii, si de aceea ITM este conectata la o platforma online si are rol de birou de legatura care furnizeaza informatiile solicitate de autoritatile de control din alte state si controleaza firmele romanesti indicate de acestea din urma, fara a putea refuza cererea lor. (Desi reprezentanta Bontrans, Ioana Csengeri, a recomandat ITM sa fie mai rezistenta fata de atentionarile pe care le poate primi din partea autoritatilor din statele vestice, cata vreme Franta si Germania nu tin cont nici macar de procedurile de infringement deschise impotriva lor – or, o atentionare este mai putin decat un infringement – si sa fie mai stricta cu strainii pana cand va exista un cadru legislativ, deoarece „aveti o datorie de suflet, de onoare si profesionala sa aparati firmele romanesti“.)
Decebal Popescu, CEO Cartrans Preda, a vrut sa afle cate solicitari a primit ITM de la autoritatile din strainatate pentru a controla companii, mai ales pe cele suspicionate a fi „letter-box“, si ce s-a intamplat in urma acestor controale, iar inspectorul a declarat ca in 2017 au fost, pentru toate domeniile de activitate ce implica detasare transnationala – mai ales pentru constructii, unde sunt cele mai mari probleme – peste 300 de cereri din partea Belgiei, peste 200 din partea Frantei si circa 100 din partea Italiei – tarile care au transmis cele mai multe solicitari. „Dar ce am constatat in ceea ce priveste firmele de transport este ca 35% din petitiile care le vizeaza sunt realizate de fosti sau actuali angajati. Un procent mult mai mare decat pana acum doi ani.“
Managerul Cartrans a tinut sa precizeze ca a pus intrebarea tinand cont de faptul ca firmele straine vin in Romania cu sucursale pentru a avea conditii fiscale mai avantajoase decat in tara de origine, dar, pe de alta parte, ii acuza pe transportatorii estici de dumping. „Deci unde e corectitudinea lor in abordare?“
Florin Cosma a precizat faptul ca inspectorii ITM nu au cum sa stie care firme au acest „statut“ si ca, analizandu-se situatia in cadrul intalnirilor cu omologi din alte state, s-a ajuns la concluzia ca verificarile ar trebui facute de institutiile care dau autorizatia. „Noi avem atributul de a verifica raportul de munca, dar din pacate nu-l cunoastem, nu avem de unde sa stim ca la o anumita locatie se afla un angajator. Insa daca ne informati in legatura cu asta ii putem controla. Vesticii acuza transportatorii estici de dumping pentru ca nu au baza operationala si echipamentul tehnic pe teritoriul statului unde activeaza, deci tot din acest punct de vedere ar trebui sa-i verificam noi.“

Numeroase controale se fac – adesea fara a se gasi nereguli – la sesizarea soferilor
Dat fiind faptul ca atat de multe controale ITM vin ca urmare a informatiilor din partea soferilor, reprezentanta Bontrans a intrebat ce se poate face in cazul in care, „de cele mai multe ori, cred eu, aceste reclamatii sunt pur si simplu abuzive. Cine raspunde pentru faptul ca, dupa zile intregi de control, in care statul si firmele controlate pierd resurse importante de timp si de bani, nu se constata decat niste probleme marunte? Exista o limita sub care, daca nu se gasesc prejudicii, persoanele responsabile platesc o cota parte din cheltuielile acelei inspectii, pentru a se limita abuzurile in ceea ce priveste reclamatiile?“ Florin Cosma a explicat ca legea da fiecarui cetatean posibilitatea de a intocmi si de a transmite autoritatilor petitii si ca nu exista o baza de date cu cei care fac asta, pentru a se determina ca o anumita persoana este procesomana sau petitionara de meserie, dar a admis ca in ultimul timp nu se adevereste ce sesizeaza petitionarii. „Insa inspectorul este obligat sa faca vizita de control si sa verifice ce se reclama.“

Timpul de munca, mereu o buna oportunitate de a despica firul in patru
In ceea ce priveste timpul de munca (despre care puteti citi in detaliu in numarul din aprilie al revistei Tranzit), Florin Cosma recomanda sa fie trecuta in regulamentul intern prevederea conform careia media orelor de munca pe patru luni nu trebuie sa depaseasca 40 de ore/saptamana. Perioada de referinta se poate prelungi si la sase luni, prin acordul colectiv de munca.
Exista totusi la nivel teritorial si pareri diferite. De exemplu, unul dintre managerii prezenti la discutii a aratat ca ITM Cluj considera ca orele trebuie calculate saptamanal, dar Florin Cosma arata ca „eu, daca as fi angajator, m-as prevala de toate prevederile din Codul muncii. Pe de alta parte, daca soferul pleaca din firma dupa doua luni, el trebuie platit pentru orele suplimentare, intrucat nu i se mai pot da zile libere in compensatie.“
Munca prestata in zilele de repaus saptamanal, sambata, duminica sau in zilele de sarbatori legale nu este munca suplimentara, ci legiuitorul a prevazut distinct care e munca suplimentara si care e sporul acordat pentru munca din timpul repausului. Daca un sofer se afla, de exemplu, pe 14 iulie in Franta, este obligat sa-si ia zi libera, pentru ca nu se poate circula de Ziua Nationala. Aceasta zi libera s-ar putea compensa in interval de 30 de zile, deci nu se poate compensa muncind pe 1 decembrie, cand e Ziua Nationala a Romaniei. „Or eu, ca inspector, va intreb de ce nu i-ati dat ziua libera din Romania si nu imi puteti spune ca i-ati dat in schimb zi libera pe 14 iulie.“
Florin Cosma a mai atras atentia asupra faptului ca pontajul soferilor trebuie sa reflecte situatia reala, nu se poate scrie ca au lucrat de luni pana vineri cate opt ore pe zi, iar in situatia, amintita de unul dintre managerii prezenti in sala, in care in unele saptamani soferul lucreaza doar cinci ore pe zi trebuie platit ca pentru un program intreg, deoarece nu el si-a stabilit contractul de munca de opt ore, deci este de datoria firmei sa-i dea de lucru in acel interval. Prin urmare, soferul trebuie platit pentru cate ore sunt prevazute in contract, dar pontajul trebuie sa reflecte cate ore a lucrat efectiv, fie ca sunt doua, fie ca sunt zece.
Un alt manager a adus in atentia inspectorului ITM o speta in care angajatorul intra in conflict cu un sofer, dupa un an de cand acesta lucra in acea firma, si soferul cere sa i se plateasca si orele de disponibilitate din acel an, pe care le inregistrase pe tahograf. In aceste conditii, cum mai poate stabili un inspector de munca, dupa atat de mult timp, daca orele inregistrate ca fiind de disponibilitate sunt ore de munca sau ore de pauza? Florin Cosma a aratat ca angajatorul este cel care stabileste acest lucru, pe baza extraselor de pe carduri, si tot el trebuie sa verifice daca soferul si-a inregistrat corect activitatea, iar daca acesta a trecut timpul de disponibilitate la categoria timp de munca trebuie tras la raspundere in timpul executarii contractului de munca, nu dupa un an. „Eu ca inspector doar verific o situatie deja inregistrata: daca face parte din timpul de munca este timp de munca, daca nu, este asa cum o identifica salariatul si angajatorul.“
Se stie ca soferii romani petrec cateva saptamani bune in UE si apoi se intorc acasa pentru o saptamana sau doua libere platite, in care in niciun caz nu va fi pontat, ci va fi identificat ca fiind in zile libere, zile de recuperari sau zile de concediu solicitate de el. „Nu va recomand sa faceti fara acordul lui acte pentru concediu fara plata“, puncteaza Florin Cosma, pentru ca, „daca noi identificam sau daca el ne spune ca a fost 200 de zile in concediu fara plata, vorbim de infractiune de fals“.
Inspectorul ITM a mai aratat ca numerosi manageri il intreaba daca se accepta varianta ca pentru zilele de concediu legal sa se faca cerere de concediu, iar pentru restul, cerere pentru zile libere platite, si a aratat ca, daca soferul sta acasa si nu este platit, va pleca la alta firma. „Deci trebuie platit, ceea ce nu mi se pare normal. Doar in situatia in care face munca suplimentara exista prevederi in Codul muncii conform carora el poate sta acasa in zile libere platite daca angajatorul nu are activitate in acea perioada. Deci e bine sa introduceti aceasta prevedere in regulamentul intern, pentru cazul in care face ore suplimentare. Insa daca el nu isi face norma trebuie sa identificati de comun acord cu el in ce situatie se poate afla – zile libere platite sau alta situatie – si sa semneze si el.“
Din intrebarile puse de diversi manageri de transport prezenti la Expo Tranzit reiese ca sunt numeroase cazuri particulare, din care unele nici nu sunt reglementate. „Dar Codul muncii este supus modificarilor si puteti participa cu sugestii pentru a se reglementa si diverse aspecte particulare.“

Indemnizatia de detasare nu are legatura cu performanta soferilor!
Soferii detasati trebuie sa primeasca indemnizatie specifica plus bani pentru transport, masa si cazare, si orice indemnizatie specifica detasarii transnationale este considerata parte a salariului minim daca nu este acordata pentru transport, masa si cazare.
Aici trebuie subliniat faptul ca indemnizatia de detasare nu poate fi in niciun caz diferita de la un sofer la altul din cadrul aceleiasi firme, nici macar atunci cand se stabilesc prin regulament de ordine interioara criterii de evaluare a performantei acestora, deoarece indemnizatia este destinata protectiei sociale a angajatilor, pentru compensarea inconvenientelor cauzate de detasare – departarea de mediul sau obisnuit a persoanei detasate – deci nu se pune problema vreunui criteriu de evaluare.

Soferii pot fi si inchiriati, dar numai de la firme care au acest obiect de activitate
Deoarece statul olandez a incheiat de curand un acord de inchiriere catre DSV a unor soferi profesionisti proveniti din randurile armatei si jandarmeriei, Cristina Radu (KLG) a intrebat de ce nu se poate si in Romania ca soferul sa fie inchiriat, ci este doar angajat. Florin Cosma a aratat ca si in Romania exista posibilitatea de a inchiria soferi si ca sunt cazuri de firme inmatriculate in alte tari UE care angajeaza soferi din state terte si ii pun la dispozitia unor firme inmatriculate la noi. Agentii de munca temporara pot pune la dispozitia transportatorilor romani un lucrator din alt stat, de exemplu, din afara UE, care insa va fi folosit doar la transport international de marfa (la persoane nu se poate). Conditia este ca cel care pune la dispozitie lucratorul sa fie agent de munca temporara – altfel eludeaza legea.

Legea din Romania nu prevede sanctionarea angajatilor
Igor Otel (proprietarul Kaipos) se arata nemultumit de faptul ca, spre deosebire de Germania, unde, conform informatiilor sale, un sofer care pleaca de la locul de munca fara sa anunte primeste amenda de 5.000 de euro, in Romania nu exista nicio sanctiune pentru cei care abandoneaza camioanele – o practica, de altfel, foarte frecventa. „Negasind soferi buni, trebuie sa angajam pe oricine si nu stim nimic despre ei, deoarece nu mai exista carte de munca, unde macar se preciza de ce au plecat de la alte firme sau de ce au fost dati afara. Iar daca cer aceste date la ITM nu mi se dau.“
Florin Cosma a aratat ca sunt informatii cu caracter personal si de aceea nu pot fi puse la dispozitia angajatorului si ca legislatia din Romania nu prevede sanctionarea angajatilor, astfel ca deocamdata ITM trebuie sa vegheze doar ca cele doua parti implicate, angajatorul si angajatul, sa respecte reglementarile din domeniu.

Articole similare