Introducerea de tarife vamale suplimentare rapid și pe scară largă ar putea încuraja unii importatori să refuze mărfurile și să ceară returnarea acestora, ceea ce ar fi o provocare pentru transportatorii maritimi, sunt de părere analiștii Upply (Containers: how to manage the return of refused goods).
În limbajul de specialitate al acestor companii, returul este încărcătura ce trebuie returnată expeditorului după ce a fost refuzată de destinatar. Teoretic, destinatarii sunt obligați să primească marfa pe care au comandat-o, iar refuzul este posibil numai în anumite circumstanțe bine definite (fraudă, prejudiciu, calitate slabă), care trebuie să fie justificate. Totuși, ca parte a negocierilor comerciale, destinatarii pot convinge expeditorii să-și ia înapoi marfa, chiar dacă nu are niciun defect clar, iar condițiile actuale ar putea favoriza o creștere a operațiunilor de acest tip.
Retururile sunt dificil de gestionat pentru companiile de transport maritim, dar pot fi o oportunitate dacă piața se prăbușește sau dă semne că este pe cale să-și schimbe direcția. După cele șapte zile obișnuite de la livrare pentru containere (sau trei zile pentru containerele frigorifice), companiile de transport taxează destinatarii care nu vin să-și ridice marfa. Deci stocarea ei la chei atunci când nu mai este dorită este o idee proastă.
De aceea experții în comerț internațional îi sfătuiesc pe destinatarii care nu mai doresc marfa să ceară să îi fie returnată expeditorului înainte să fie descărcată pe chei și să dea companiei de transport instrucțiuni scrise, astfel încât să fie implicată în proces de la început.
În ceea ce privește costul returnării, acesta este în general de circa 50% din prețul de transport, pe un sens, al unui container, dar poate fi negociat, cel puțin pentru mărfurile uscate, în special dacă există o cerere puternică pentru acel produs.
Containerele frigorifice, pe de altă parte, transportă mărfuri de valoare mai mare, care au în general o dată de expirare. Taxele portuare sunt o problemă mai mare în cazul lor, deoarece există costuri de electricitate și de staționare, procedurile de returnare către expeditor sunt mai stricte decât pentru mărfurile uscate, iar consecințele financiare sunt mult mai mari.
În acest caz, experții recomandă ca firmele de transport să obțină, când este rezervat spațiul pe navă, un angajament scris și precis din partea destinatarilor de a accepta marfa, sau chiar să includă o clauză de acest fel în procedurile standard de operare.
Sistemul de gestionare a containerelor frigorifice goale al unei companii de transport maritim poate fi perturbat dacă nu există echipamentul disponibil, la momentul și locul decis inițial. Prin urmare, aceste firme tind să taxeze marfa de retur la același preț ca transportul de plecare, fără a lăsa loc de negociere. Iar partea care solicită returnarea mărfurilor trebuie să prezinte dovada că exportatorul inițial este pregătit să le primească înapoi.
Este în interesul operatorilor comerciali internaționali, recomandă Upply, să se pregătească în avans pentru refuzurile de livrare, deoarece acestea ar putea deveni mai frecvente în lunile următoare. Și e mai bine să nu se aștepte până apare problema pentru a o rezolva, deoarece va fi prea târziu. Deci modificarea contractelor comerciale existente ar trebui deja să se facă prin adăugarea unei clauze de returnare suplimentară specifică.
Din cauza acestui noi război comercial de proporții tot mai mari, rezervările de transport maritim s-ar putea reduce mult, iar comenzile deja plasate vor fi și ele afectate pe măsură ce încep negocierile pentru returnarea bunurilor dificil de vândut deoarece au devenit mai scumpe. În plus, nu poate fi exclusă o creștere bruscă a tarifelor de transport.
