Exceptand perioada de intrare in stare de urgenta si cateva saptamani dupa aceea, cand cererea a explodat si presiunea pe zona de supply chain a fost una in concordanta, consumul de lapte si produse lactate a ramas in termenii estimati, ceea ce pastreaza optimismul in realizarea volumelor prognozate la inceputul anului, considera Nicolae Cismasu, directorul de logistica Friesland Campina. Pe langa faptul ca nu si-a trimis niciun angajat in somaj tehnic, producatorul si-a suplimentat forta de munca existenta in productie si depozitare.
Pandemia Covid-19 a evoluat diferit pentru Friesland Campina Romania, producatorul lactatelor Napolact. In prima parte, la fel ca restul producatorilor, compania a lucrat la capacitate maxima, data fiind cererea foarte mare.
„Cu putin timp inainte sa se anunte stare de urgenta, apoi imediat dupa, cererea a explodat. Ne-am mobilizat si am incercat sa satisfacem aceasta cerere cu resursele avute, insa nu am putut in totalitate. Cred ca niciun producator nu a putut. Apoi aceasta cerere a revenit in limitele preconizate de noi”
Nicolae Cismasu
Astfel, desi costurile de gestionare a masurilor impuse de criza sunt foarte mari, incepand cu partea de igienizare, schimbarea fluxurilor operationale pentru a se evita contactul intre schimburi, aducerea angajatilor cu transport pus la dispozitie de companie si pastrarea masurilor de distantare sociala, Friesland Campania Romania a extins echipele din ambele fabrici, Cluj si Mures, dar si din zona de logistica. Asta in timp ce gradul de automatizare din productie este unul destul de mare, dupa cum afirma managerul. Insa la mare cautare au fost in special produsele cu termen mai lung de valabilitate, cu precadere branzeturi, acolo unde, chiar daca exista o oarecare mecanizare, sunt procese deschise ce nu pot fi facute fara interventia umana. Tot in aceasta scurta perioada, chiar daca volumele au fost peste asteptari, performanta a fost putin mai scazuta, spune Nicolae Cismasu. De ce?
„Am separat schimburile si a existat si un interval liber intre ele, timp in care am igienizat spatiile de lucru, productie si depozit. Per total, capacitatea de productie si de picking a scazut.”
Tarife renegociate
Totodata, tarifele cu transportatorii au fost renegociate in aceasta perioada, insa oficialul Friesland Campina Romania afirma ca nu neaparat din cauza starii de urgenta, ci mai degraba din cauza scaderii costurilor cu carburantul. Compania organizeaza periodic licitatii, pe care le actualizeaza in functie de piata. „Pe bursa lucram doar atunci cand nu gasim capacitate.” Insa in perioada pandemiei capacitatea de transport a fost suficienta. In plus, resursele au fost accesate mai usor, iar timpul de tranzit a fost mai rapid, de aceea nu a fost nevoie de un plan B privind reducerea resurselor de transport disponibile pe piata, „pentru ca am avut de unde alege”.
Sistem mixt de depozitare, intre conventional si gravitational
Friesland Campina Romania are un centru de distributie in Targu Mures, anexat fabricii, si un depozit regional inchiriat in Bucuresti. Specific industriei de lactate, unde nu suprafata este importanta, ci rulajul, pentru martie si aprilie acesta a fost unul in crestere semnificativa comparativ cu lunile anterioare. Aprilie a inregistrat o crestere a volumului de aproape 4% in comparatie cu aprilie 2019, crestere al carei varf de lance a fost Napolact. Acum, gradul de rulare este unul normal. Cu distributia capilara definita ca principala provocare a industriei, produsele destinate comertului traditional sunt pick-uite in doi pasi, din depozit pe ruta, respectiv din masina pe fiecare magazin, in timp ce pentru marile platforme, clientii de tip Key Accounts, se lucreaza pe comenzi, la palet. „Am ales acest mod de operare pentru ca am gasit cel mai bun echilibru timp/cost”, explica Nicolae Cismasu. Toate livrarile la nivel national au loc in 24 de ore, cu ponderea cea mai mare a volumelor in comertul modern.
In cele doua depozite sistemul de depozitare este unul diferit, corespunzator activitatii. Daca la Bucuresti exista doar zona de picking si depozitare pe sistem de rafturi conventionale, pretabil pentru o activitate conventionala de handling in/out, la Targu Mures, acolo unde este fabrica, depozitarea se face intr-un sistem mixt, ce presupune o densitate mare de paleti m2. Dupa cum explica directorul de logistica al Friesland Campina, aici exista un sistem de rastelizare gravitational, care se preteaza foarte bine pentru lapte, depozitat in loturi lungi.
„In acelasi depozit avem si rafturi conventionale, necesare pentru picking pentru sarjele scurte, produse cu loturi scurte de productie si pentru zona de asteptare, inainte de incarcare.”
Automatizarea si optimizarea se realizeaza prin intermediul unui WMS personalizat, setat pentru a scoate marfa in sistem. Acelasi WMS asigura, pe langa o depozitare inteligenta, si o optimizare a traseelor de picking, inclusiv trasabilitatea produselor, in conditiile livrarilor efectuate in 24 de ore la nivel national. Nu in ultimul rand, fiecare vehicul cu care se realizeaza distributia – primara sau directa – este dotat cu agregat frigorific capabil sa printeze o termodiagrama. „Toti clienti cer asta la livrare, plus documentul de insotire a marfii.”
Externalizare si sinergii cu alti producatori
Daca la frigorifice externalizarea nu este foarte des intalnita, cel putin in cazul distributiei capilare, Friesland Campina Romania a efectuat procesul invers. A pornit de la propriile flote, iar dupa analize economice a ajuns la concluzia ca externalizarea este mai eficienta.
„Transportul de produse lactate nu este unul extrem de pretentios, astfel incat am gasit resurse pe piata. Insa am decis sa externalizam avand in vedere si toate reglementarile aparute, precum si restrictiile de transport”
Producatorul se foloseste astfel de serviciile mai multor companii de transport pentru distributia primara – unde cele 10-30 de camioane fac zilnic distributia intre centrul logistic din Targu Mures, depozitul din Bucuresti si platformele clientilor. In timp ce distributia directa, 350-500 t/zi, este realizata de alti parteneri de transport.
Pentru a reusi sa eficientizeze costurile de transport, in conditiile in care externalizarea nu este neaparat una dintre caracteristicile pietei, Friesland a apelat la sinergii cu alti producatori. Astfel, in anumite zone, „in special acolo unde nu gasesti sa inchiriezi doar pe un singur sens”, a reusit sa faca parteneriat cu alti producatori, companii cunoscute, cu care imparte rutele de transport, ceea ce a dus la o scadere a costurilor cu 50%.
„Avem astfel de parteneriate in zona Pitestiului – producatorii vin plini catre Bucuresti, iar noi trimitem marfa noastra pe retur. La fel facem si in Moldova, cu producatori de carne. Din pacate, nu sunt multe astfel de parteneriate. Noi am cautat solutii locale acolo unde nu gasesti sa inchiriezi doar pe un singur sens.”
Piata de lactate este pretentioasa si are un cost logistic mare
In opinia lui Nicolae Cismasu, piata de lactate este una matura, chiar sofisticata. Compania isi respecta promisiunea si pentru brandul Napolact foloseste lapte provenit de la fermierii romani, avand contracte cu cateva sute de producatori. Asa se face ca in perioada in care importurile in retailul alimentar au fost problematice – cozi in vami, restrictii de transport – Friesland nu a intampinat probleme.
„Consumatorul roman este educat, foarte pretentios, practic nu mai exista diferente fata de UE. Iar piata este extrem de competitiva, avem toti marii jucatori prezenti. Inainte de criza costurile erau destul de mari, vorbim de forta de munca, pretul la motorina, toate erau in crestere. Dupa aparitia Covid-19 nu au scazut salariile, dar a scazut pretul combustibilului, deci s-a ieftinit transportul. In schimb au crescut costurile cu masurile de protectie“ (…) „Noi suntem optimisti si credem ca putem sa ne realizam planurile stabilite inainte de pandemie.”
Nicolae Cismasu
