Alexandria Industrial Park va avea toate utilitãþile necesare, drum de acces, trotuare și împrejmuire, și va include construcția a două hale logistice și a unui pavilion multifuncțional care va deservi mai multe activități
Luna trecută a fost organizată la Alexandria conferința „Avantajele marilor investiții în orașele mici și mijlocii“, la care au participat autorități locale și reprezentanți ai mediului de afaceri și care și-a propus promovarea Parcului Industrial Alexandria, de tip greenfield, care a obținut statutul de parc industrial în iunie 2020, are 18,67 ha și este situat la intrarea dinspre București, având are legătură directă cu linia de centură a municipiului și cu Drumul European 70
Ca privire de ansamblu, Teleorman a avut în 2021 un PIB de 11,7 miliarde de lei (fiind pe locul al 31-lea în România din acest punct de vedere și pe locul al 34-lea în funcție de PIB/cap de locuitor) și are 360.000 de locuitori (locul al 30-lea în țară). Numărul de companii străine din județ este mic, puțin peste 500 (ceea ce îl situează pe locul al 40-lea), cu numai 76 de milioane de euro (locul al 36-lea).
Șomajul este de 6,5% (al doilea cel mai mare din România), salariul net este de numai 2.760 de lei/lună (al patrulea cel mai mic de la noi din țară), dar din punctul de vedere al numărului de kilometri de cale ferată, 227, Teleorman este mai sus în clasament, pe locul al 22-lea, iar un indicator la care stă și mai bine (locul al 9-lea) este rețeaua de drumuri publice, de 1.167 km.
Infrastructura aduce investiții, dar dezvoltarea ei trebuie să fie previzibilă
Prezent la eveniment, Irinel Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că instituția pe care o reprezintă pune accent pe investiții în zona de sud a României, deoarece în absența infrastructurii de transport unele regiuni sunt ocolite de investitori, ceea ce înseamnă că nu se creează locuri de muncă și nu se colectează bani la buget. Mai mult decât atât, o prioritate a ministerului este să ofere și predictibilitate în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii din România, iar pentru aceasta este nevoie de un set clar de priorități, în linie cu interesele naționale și europene, care să ducă până în 2030 la o rețea națională de transport care să fie coloana vertebrală a dezvoltării economice. Țara noastră oferă acum această predictibilitate, a subliniat reprezentantul MT, deoarece planul investițional care prevede 83 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport până în 2030 a fost asumat de peste 90% din clasa politică.
Planul pe coridorul 5, de 450 km, are prevăzută realizarea a cinci proiecte de drum expres care să conecteze Muntenia, prin Oltenia și Banat, de Europa Centrală, proiecte care se suprapun peste coridorul ce unește Europa Centrală cu porturi de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană. Și în curând vor începe procedurile de achiziții pentru drumul expres Alexandria-Craiova.
Secretarul de stat a mai precizat faptul că un proiect bun nu se poate realiza decât prin consultarea autorităților locale – agenții de mediu, primării ș.a. – astfel încât și instituțiile care dau diverse avize să fie implicate încă de la început. Și se vizează chiar descentralizarea unor proiecte mici și mijlocii către județe și municipii, ca element de noutate. O colaborare cu autoritățile locale va exista și pentru linia feroviară Roșiori-Alexandria, pentru reabilitarea gărilor și pentru legătura cu cele două porturi – deoarece intermodalitatea este foarte importantă. În plus, tot de curând România și Bulgaria au convenit deblocarea proiectului pentru regularizarea circulației pe Dunăre, astfel încât transportul să se poată face 365 de zile/an. Și toate aceste proiecte ar putea face din Teleorman o zonă foarte atractivă pentru investitori.
Instituții locale serioase și cooperante
De la Adrian Gâdea, Președintele CJ Teleorman, am aflat că în județ există 150.000 de persoane active, în mare parte calificate, care lucrează mai ales în agricultură, dar și în industria extractivă și în producție, dintre care 48% sunt tineri. Suprafața agricolă este de 500.000 ha, iar potențialul de a investi aici, inclusiv în industria alimentară, este „uriaș“. Dar în afară de ferme agricole și zootehnice, de platforme industriale pentru colectarea legumelor și fructelor și de fabrici de prelucrare a alimentelor se pot realiza și linii de producție pentru panouri fotovoltaice sau pentru echipamente agricole și auto.
Printre avantajele principale pe care acest județ le oferă posibililor investitori se numără distanța relativ scurtă, de 80 km, față de București și de aeroportul Otopeni (care oferă acces relativ rapid la o infrastructură economică și socială bine dezvoltată), calitatea deosebită a terenului, cele două porturi la Dunăre (Turnu Măgurele, al patrulea din România din punct de vedere al capacității de tranzit al mărfurilor, care va fi reabilitat și modernizat cu fonduri europene în valoare de circa 18 milioane de euro, și Zimnicea), care pot fi folosite pentru transport, și cele două linii de trecere cu feribotul peste Dunăre, între Turnu Măgurele și Nicopole și între Zimnicea și Svishtov.
Infrastructura rutieră din județ este reabilitată și modernizată, iar viitorul drum expres București-Alexandria, care va fluidiza mult traficul, este și el un argument puternic pentru investitori, chiar dacă abia s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate, care ar urma să se facă în 14 luni – o durată pe care mulți antreprenori care au deja fabrici în Teleorman o consideră nejustificat de mare pentru o porțiune unde relieful nu este deloc dificil.
Dar mesajul pe care vrea să îl transmită în primul rând Adrian Gâdea este acela că instituțiile publice din județ sunt serioase și gata să le ofere potențialilor investitori sprijin necondiționat în obținerea autorizațiilor și nu numai. „Desigur, fără să facem diferențe între firmele care au deja activitate aici și investitorii potențiali.“
Cele mai mici taxe și impozite locale din România
Primarul Alexandriei, Victor Drăgușin, a adăugat noi detalii menite să trezească interesul unor posibili investitori. Acesta este unul dintre puținele orașe din România în care după 1990 nu au fost cumpărate fabrici pentru a fi închise, ci pentru a continua activitatea, chiar dacă la capacitate mai mică, „deci și administrațiile de până acum au fost serioase, și cetățenii de aici și investitorii – japonezi, germani, englezi, americani, francezi sau italieni – sunt serioși“. În prezent în oraș există peste 3.600 de firme care depun bilanț contabil, de la persoane fizice autorizate la mari angajatori, iar numărul de angajați în producție raportat la populația orașului – care pentru un municipiu reședință de județ este relativ mică, de circa 50.000 de locuitori – îl plasează printre primele 10 localități din țară. Numai în sistemul privat lucrau anul trecut 23.000 dintre ei.
În plus, „înainte de a fi primar am lucrat într-o firmă privată cu acționariat german, deci cunosc mediul de afaceri și cerințele investitorilor. Politica pe care am abordat-o de când sunt primar a fost de a sprijini agenții economici, astfel că am promovat peste 1.000 de decizii de Consiliu Județean în acest sens și am optat să avem cele mai mici taxe și impozite locale permise de codul fiscal din România.“
Primarul Alexandriei a adăugat faptul că primele parcuri industriale din România au apărut în localități care aveau spații disponibile, universități și garanția pregătirii pe termen lung a angajaților. De aceea, în 2010 s-a luat decizia înființării în oraș a două secții ale Universității Valahia, de IT (și orașul chiar are IT-ști buni) și de agronomie (datorită specificului zonei).
În ceea ce privește viața de zi cu zi în Alexandria, siguranța în oraș – pe stradă, la școală etc. – este bună, au fost atrase fonduri europene de aproape 550 de milioane de euro dedicate familiei tinere, au fost refăcute un fost cinematograf și o casă de cultură, iar la posibilitățile de agrement se adaugă și stadionul multifuncțional.
De la investitori autoritățile publice așteaptă în primul rând să angajeze cât mai mulți omeni, „deși nu avem o presiune socială mare, câtă vreme există numai circa 200 de persoane asistate social, ceea ce la o populație de 50.000 de locuitori nu e mult. Rata șomajului este de 2%, ceea ce le permite angajatorilor să nu fie dependenți de angajați.“
Parteneriatele pe termen lung între orașe mici și companii mari sunt posibile
La conferință a fost prezent și Bernhard Gelhert, Senior Vice President, commercial director Bosch Automotive Blaj, care a vorbit despre experiența unei companii mari care a investit într-un oraș mic. Acesta a arătat că investițiile în parcuri industriale se fac în vederea unor parteneriate pe termen lung între companii și comunitățile locale, astfel încât să construiască un viitor împreună, să fie un angajament de ambele părți că vor face tot ce este nevoie pentru bunul mers al activității, indiferent de cum se schimbă condițiile economice sau sociale.
Acesta a mai arătat – pe baza exemplului General Motors din Michigan, oraș care datorită acestei companii a crescut ca număr de locuitori, dar a scăzut la loc când fabrica s-a relocat în Mexic, și pe baza a numeroase exemple din Germania, unde în orașe mici au avut loc investiții majore – că dependența localităților de marii investitori nu este sănătoasă, ci trebuie atras un portofoliu divers de investitori, mici și mari, din mai multe domenii.
Bernhard Gelhert a mai afirmat că, dacă ar cere azi unei firme de consultanță să-i propună locații interesante din România, Blaj poate nici nu ar fi printre primele trei. „Dar motivele pentru care am ales să investim acolo sunt foarte bune, începând cu producătorul local de componente de schimb pentru mașini-unelte IAMU, a cărui piață a colapsat după 1990, astfel că directorul său a pus bazele unui parteneriat cu Bosch Rexroth, prin care să se fabrice componente pentru Bosch Germania. Iar în 2005 Bosch a decis să investească direct în Blaj, într-o locație aflată aproape de IAMU, care este în continuare furnizorul său.
„Nicio locație de producție nu este perfectă“, mai subliniază Bernhard Gelhert. „Importante sunt relația cu oamenii și încrederea.“ Autoritățile din Blaj au ajutat la găsirea celui mai potrivit teren și la instalarea utilităților necesare, sprijin care a compensat nesiguranța de la acel moment, când Bosch era prima companie care investea în producție în România. Fabrica a început să lucreze în 2007, când în orașul de 20.000 de locuitori a falimentat un producător de mobilă, astfel că au putut fi preluați din angajații acestuia. „Este foarte important ca afacerea și resursele pe care le oferă comunitatea locală să se potrivească. Noi oferim comunității o gamă largă de locuri de muncă, de la cele necalificate până la cele înalt calificate, și din acest punct de vedere un producător se adaptează mai ușor la o localitate mică decât o firmă de IT, de exemplu, care are nevoie mai ales de IT-ști și care poate nu ar avea succes în Blaj.“
Comunitățile mici prezintă însă și inconveniente: Bosch nu are nici până acum o infrastructură locală de aprovizionare, de aceea unii furnizori sunt din alte zone. „Este nevoie să se dezvolte afaceri locale care să ne ofere produsele și serviciile de care avem nevoie. Antreprenorii mici trebuie încurajați să se dezvolte în direcțiile în care avem nevoie.“
În plus, localitățile mici nu au de obicei universități. Dar Bosch colaborează bine cu liceul din oraș și cu Universitatea din Alba Iulia, de unde are în permanență 150 de studenți care fac practică în fabrică. Pentru aceasta însă trebuie dezvoltată infrastructura, astfel încât să se ajungă mai ușor dintr-o localitate în alta. În ceea ce privește angajații, unii dintre ei pot lucra de acasă, deci nu este nevoie să locuiască în Blaj, însă cei din producție trebuie să vină la fabrică. Pentru cei care locuiesc în Blaj este important să se precizeze faptul că, deși nu este un oraș mare, poate oferi multe în materie de petrecere a timpului liber. „Sprijinim și noi asta prin programul «Viața în Blaj», care include activități și sporturi, facilități aproape similare celor din orașele mari. Ajutăm nu numai comunitatea să se dezvolte și să prospere, ci și oamenii, să aibă o viață bună acolo. Și sper ca modelul Bosch de la Blaj să fie urmat de Alexandria.“
O localitate însă, pentru a fi atractivă, are nevoie și de infrastructură și de condiții avantajoase pentru investitori, dar și de supermarketuri, mall-uri, grădinițe și posibilități diverse de petrecere a timpului liber, astfel încât oamenii să-și dorească să locuiască, deci și să lucreze, acolo. În plus, în cazul Bosch, care aduce angajați și de la 40 km distanță, este nevoie de un transport public de calitate.
Rapiditatea construirii clădirilor și predictibilitatea fiscală, principalele cerințe ale clienților
Laurențiu Duică, managing partner Winstone Real Estate Services, a avut în cei peste 20 de ani de activitate în producție și logistică experiențe plăcute cu parcuri industriale din țară, dintre care pe unele le-a descoperit întâmplător, pentru că nu există un portal de promovare a lor, iar instituțiile de stat nu fac eforturi în acest sens. Or, susținerea din partea autorităților locale este de bază, alături de școlile profesionale și investițiile în specializarea populației, dar și de infrastructură, deoarece multe orașe mici sunt moarte din punct de vedere economic câtă vreme nu au centură.
În ceea ce privește investițiile în parcurile industriale, specialistul în real estate sfătuiește să nu se construiască multe birouri și show-room-uri de prezentare, ci să se aducă utilitățile – gaz, electricitate, apă, canalizare și drum principal de acces – la nivelul parcului. Cât despre clădirile propriu-zise, clienții vin mereu cu propriile soluții, deci nu trebuie investiți în avans bani în construcții care nu vor fi pe specificul lor.
Laurențiu Duică a mai explicat faptul că, atunci când se alege un oraș secundar, un criteriu determinant este timpul în care se pot construi clădirile. „Așa a câștigat Călan în fața unor orașe precum Alba Iulia, Sălaj sau Sebeș, pentru că le-am putut realiza repede, fără riscuri legate de PUZ sau de utilități.“ În ceea ce privește taxele și impozitele, este important ca deciziile să fie pe perioadă determinată lungă, nu doar în mandatul actualului primar. „Legea parcurilor industriale, în forma ei actuală, nu este bună. Investitorii vor să beneficieze de scutirii de taxe și impozite, dar acestea se pot elimina în timp. Or, este bine să existe predictibilitate pe termen lung.“
În ceea ce privește Alexandria, Laurențiu Duică este de părere că se pretează și la dezvoltare de componente sau la servicii de asamblare pentru industria ușoară – pentru industria grea nu, deoarece aici este nevoie de o infrastructură mai dezvoltată. Mai ales că firma pe care o reprezintă are potențiali clienți pentru greenfield și „îmi doresc să anunț orie relocare din alte țări spre România, sau orice extindere de activitate“.
Acordarea de ajutoare de stat este mai flexibilă
Alexandru Mitroi, Senior Adviser în cadrul InvestRomania, care ține de Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și acordă consultanță gratuită investitorilor din țara noastă, informează că în 2021 au fost aprobate la noi 50 de proiecte de ajutoare de stat, față de 10 în urmă cu șapte ani și 20-30 ulterior. Beneficiare sunt companii din diverse domenii și dintr-o gamă largă de comunități – americane, germane, spaniole ș.a. Fondurile disponibile pentru 2022 fuseseră anunțate deja, astfel că firmele au avut timp să se pregătească până la jumătatea lui iunie, când începe depunerea proiectelor, termenul limită fiind 26 iulie.
Important de subliniat este faptul că de câțiva ani legislația din România referitoare la ajutoarele de stat s-a aliniat cu cea a UE, astfel că firmele nu mai trebuie să aștepte 3-9 luni aprobarea autorităților, ci după ce depun cererile pot începe investiția. În plus, „în urma participării mele în calitate de consultant la conferințe sau în urma a vizitelor pe care le-am făcut la firme din țară, sunt tot mai mulți cei care știu ce înseamnă ajutoare de stat – unii le confundau cu fondurile europene și li se părea complicat să aplice“.
Beneficiarii acestor fonduri sunt de la firme mici, care investesc 1-2 milioane de euro și recuperează 50-60%, până la o investiție de 100 de milioane de euro, realizată în 2018 de o firmă americană – cel mai mare proiect pentru care s-au primit ajutoare de stat.
În opinia reprezentantului InvestRomania, în afară de avantajele menționate deja de alți participanți la eveniment, zona de sud a țării este atractivă datorită celor două proiecte mari de la Craiova și Pitești, din industria auto, în jurul cărora încă se poate dezvolta ecosistemul de furnizori de rang 1 și 2. „Recent, inclusiv în urma venirii Ford Otosan la Craiova, am discutat cu mai multe firme turcești care sunt interesate să deschidă în România centre de prelucrare a metalelor și maselor plastice pentru industria auto. Important este însă să fie un lanț local de furnizori de materiale, de ambalaje, de logistică și de transport, dar mai ales forță de muncă disponibilă – aceasta este marea problemă peste tot în România și în Europa. Și, dacă firmele care produc bunuri cu valoare adăugată mare nu au dificultăți în a păstra angajații, cele care fac doar lohn industrial se confruntă cu dificultăți.“
Ajutoarele de stat sunt mai interesante în România decât în alte țări
Iulian Sorescu, Partner, Finance and Business Advisory, FCCA, CMC, State Aid Expert Noerr, amintește că, încă din 2007, ajutoarele de stat au fost una dintre principalele atracții pentru investitorii români și străini, România având cel mai mare procent de recuperare a investiției dintre statele din zonă. Iar în Teleorman procentul ajunge la 60%. În plus, spre deosebire de alte țări, care acordă acești bani sub formă de reduceri viitoare de taxe și impozite, România le acordă sub formă de bani, la terminarea investiției.
În prezent există două scheme de ajutor de stat: una pentru investiții în active (companiile care investesc în producție cel puțin un milion de euro pot beneficia de până la 60% din valoarea investiției – hală și/sau echipamente, deci o firmă care investește 10 milioane de euro recuperează 6 milioane de euro după realizarea investiției) și una pentru firmele care aduc un mare număr de angajați (pentru cel puțin 100 de persoane, sunt eligibile pentru a fi recuperate costurile salariale pe doi ani, cu toate taxele angajatorului și angajatorului, în proporție de 60%, caz în care o companie premium, care plătește salarii peste medie, poate ajunge la câteva milioane de euro).
În plus, un investitor care creează un centru de producție și are și divizie de cercetare și dezvoltare primește alte facilități fiscale, „deci toate aceste avantaje, ca și cele prezentate de autoritățile locale, trebuie explicate foarte bine potențialilor clienți. Plus faptul că România are cel mai mic impozit pe profit, cu excepția Bulgariei: 16%. Noi, consultanții, și autoritățile locale și centrale trebuie să facem un efort continuu și cumulat în acest sens.“
Alexandria poate fi atractivă și pentru investitorii din industria auto
Despre o altă investiție mare, a Renault, într-o localitate mică, Mioveni, a vorbit Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), care a subliniat și faptul că industria auto este o poveste de succes în țara noastră de mai bine de 60 de ani, cu o „dezvoltare incredibilă“ mai ales după privatizarea Dacia, care a atras aici mulți furnizori. În prezent 14% din PIB-ul României și 27% din exporturi sunt realizate de industria auto, unde sunt angajate direct peste 230.000 de persoane, și care are o cifră de afaceri de 26,4 miliarde de euro în 2021, fiind primul sector industrial din economia României.
Privatizarea Dacia a atras la noi numeroase companii care produc componente și echipamente sau oferă servicii pentru industria auto, și în afară de Mioveni de aceste investiții importante a profitat și Titu, unde Renault a realizat un centru de testare și validare a vehiculelor care a făcut ca orașul să crească enorm. „Această investiție a atras și cash, și creier“, subliniază Adrian Sandu, „deoarece în cadrul Titu Renault Technologie Roumanie activează peste 2.000 de ingineri și persoane cu studii superioare, deci valoarea adăugată este importantă“.
Reprezentantul ACAROM a vizitat Alexandria în 2020 și a remarcat disponibilitatea mare a autorităților pentru a sprijini potențialii investitori, astfel că poartă deja discuții cu unele firme din domeniu care au deja activitate în România sau care vor să vină aici, mai ales dacă se găsește și forță de muncă, în condițiile în care aprovizionarea din China și acum și din Ucraina și Rusia este deficitară și se dorește tot mai mult o readucere a centrelor de producție în Europa sau cât mai aproape de ea, adică o regionalizare în loc de globalizare.
În plus, Adrian Sandu a punctat, la rândul său, cât de important este să se poată pune la dispoziția potențialilor investitori infrastructura necesară în timp cât mai scurt.
Alexandria, centru regional pentru American Pan
Anca Ciauș, Head of Legal în cadrul American Pan – unul dintre investitorii străini din Teleorman, care produce tăvi industriale pentru panificație – a subliniat faptul că printre lucrurile pe care le apreciază proprietarii companiei la această regiune sunt priceperea oamenilor (tocmai de aceea filiala din Alexandria este punctul care leagă cele șase locații din Europa), infrastructura IT și specialiștii foarte buni în IT, parteneriatele cu școlile locale și colaborarea cu ITM (în urma căreia s-a stabilit procentul de calificare la locul de muncă, și în prezent American Pan a ajuns să nu mai aibă niciun angajat necalificat) și ospitalitatea localnicilor (aspect care include și bucătăria locală foarte bună). În plus, „este mult mai bine să ai o afacere într-o localitate mică, datorită loialității oamenilor“.
Ana Ciauș este de părere că este nevoie de un parc industrial în Alexandria și de cât mai mulți investitori, atât pentru a stimula concurența, cât și pentru ca firmele deja existente să-și dezvolte o rețea de furnizori locali, care oferă loialitate și promptitudine, spre deosebire de cei de la nivel național, care poate propun un preț mai mic.
