Ad
AdAdvertisement
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement

Orice progres, cat de mic, costa

Chiar daca proiectele de infrastructura se anuntau a fi colacul de salvare al industriei constructiilor pe timp de criza, dezmortirea pe care aceste contracte au adus-o jucatorilor de profil in 2011 nu a continuat si in 2012, desi, cu cei 150 km de autostrazi dati in folosinta anul trecut, poate fi considerat cel mai bogat an de dupa revolutie la acest capitol. In acelasi timp, infrastructura rutiera a Capitalei a suferit modificari vizibile prin aparitia de noi pasaje care au pus umarul la fluidizarea circulatiei, insa aceste mici avantaje – normale in orice tara civilizata – ar putea duce la stabilirea, pentru toti participantii la trafic, a unor taxe asemanatoare celor impuse deja vehiculelor grele.


In prezent reteaua de infrastructura a Romaniei este alcatuita din peste 79.000 km de drumuri publi-ce, impartite in drumuri nationale (16.800 km), judetene (35.000 km) si comunale (27.300 km). Drumurile nationale cuprind 515 km de autostrazi date in folosinta, 6.000 km de drumuri europene, 4.400 km de drumuri nationale principale si 6.000 km de drumuri secundare. „Ne-am aliniat la cerintele UE prin modernizarea drumurilor, construirea de va- riante de ocolire, redresarea si redimensionarea structurii rutiere, dar si prin incadrarea in normele de protectie a mediului si armonizarea acestora cu normele europene“, a precizat Marioara Capra, director Directia tehnica CNADR, in cadrul conferintei „Mediafax talks about construction“.
Mai bogati cu 150 km de autostrada
In vara anului trecut a fost deschisa circulatia pe mai mult de 100 km, pe rutele Bucuresti-Ploiesti, Cernavoda-Medgidia-Constanta si varianta de ocolire a Constantei. Spre final de an s-au adaugat alti 42 km, pe rutele Timisoara-Lugoj (lot 1) si Deva-Orastie, santiere dirijate de Spedition UMB si italienii de la Carrena, respectiv de austriecii de la Strabag si romanii de la Straco Group. De asemenea, desi termenul contractual de finalizare integrala era 4 ianuarie 2013, anul trecut a fost finalizat complet, de catre nemtii de la Max Boegl si italienii de la Astaldi, si tronsonul Cernavoda-Medgidia (19,5 km), care in vara fusese deschis traficului doar pe o banda pe fiecare sens de mers. Valoarea contractului s-a ridicat la circa 116 milioane de euro.
In ceea ce priveste autostrada Bucuresti-Ploiesti, deocamdata se circula doar pe portiunea dintre centura Capitalei (in dreptul localitatii Stefanestii de Jos) si centura Ploiestiului, adica pe circa 55 km. Pentru cealalta portiune, de 6,5 km, dintre Capitala si centura Bucurestiului, inca nu se cunoaste un termen exact de finalizare, la inceputul lui septembrie 2012 fiind finalizata doar in proportie de 11%. Intreg proiectul a fost impartit intre italienii de la Pizzarotti si Tirrena Scavi (Bucuresti-Moara Vlasiei, pe o lungime de 19,5 km care a costat 160 de milioane de euro) si firmele romanesti Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98 si PA&CO International (Moara Vlasiei-Ploiesti, cei 42,5 km fiind in valoare de 296 de milioane de euro …

Articole similare