Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Partea I: Auto-identificarea scenariului in care se afla compania

Foarte multi antreprenori se plaseaza intr-un scenariu sumbru dupa blocarea lumii intregi din pricina epidemiei de Covid-19. Coronacriza nu afecteaza acum doar anumite sectoare, ci tot lantul de supply chain, cu un efect de domino de la o companie la alta. Iar daca se confirma ca fiecare luna de pandemie activa inseamna noua luni de recuperare economica, situatia va fi extrem de dificila pentru o economie fragila ca a noastra. Pentru a iesi in ajutorul antreprenorilor afectati, Cristian Onetiu, antreprenor, consultant, investitor in privat si in emisiunea tv „Arena Leilor“, a organizat un webinar, oferindu-le tuturor sansa, dupa cum afirma, de a investi timp intr-o educatie antreprenoriala structurata. Iar nevoia de sfaturi si de descoperire a unor solutii de depasire a crizei s-a manifestat evident, in fiecare moment ale celor doua ore de seminar fiind prezenti online peste 8.400 de urmaritori.
 
In opinia lui Cristian Onetiu, criza care urmeaza ne va intoarce cu 1-2-3 ani inapoi. Ca urmare, in etapa actuala, companiile vor trebui reconsolidate. „Antreprenorul este un creator de context care integreaza toate partile interesate, respectiv clientii care vor calitate, pret si servicii, furnizorii care cer plata la timp si servicii planificate, angajatii care cer siguranta, mediu, salarii si alte beneficii, Statul care vrea sa platim taxele si actionarii care vor profit, dividende si crestere. Fiecare companie trebuie sa multumeasca toate aceste parti“, a spus acesta, exemplificand: „pentru un produs cu un pret de lista de 10 lei, se poate face o reducere pentru client, ca promotie, de 15% (1,5 lei), se achita transportul 25% (2,5 lei), apoi inca 23% (2,3 lei) ajunge la furnizorii interni si pentru cheltuielile operationale (marketing, chirie, utilitati comune, software), 15% (1,5 lei) la angajati si 1,2 lei (12%) la taxe si impozite. In total, sunt cheltuiti pe lant 9 lei, iar compania ramane cu 1 leu profit net (10%). Astfel, toate partile interesate primesc cate un procent din cifra de afaceri a companiei.“
Insa, in momentul in care o companie are probleme, toti din lant vor avea la randul lor probleme. Cristian Onetiu propune o serie de solutii de avarie, adaptate in functie de gradul de scadere a veniturilor companiei. De exemplu, daca veniturile companiei scad la un nivel de 75%-100% din media istorica de pana atunci, se poate face o curatenie generala: eliminarea cheltuielilor inutile, orientare doar catre clientii buni platnici, focus pe produse si servicii de baza, micsorarea salariilor de baza si cresterea partii variabile, precum si cresterea liniilor de venituri functionale. De asemenea, actionarii isi vor diminua venitul net sau dividendele acordate. „Nu e o situatie dramatica, ci doar o curatenie generala“, puncteaza Onetiu. 
In cazul in care veniturile companiei au scazut la 50-75%, e nevoie de o reorganizare masiva, prin reducerea masiva a salariilor, renuntarea la chirii si leasinguri, la furnizorii care cer banii in avans, in favoarea celor care ofera termen extins de plata. De asemenea, se solicita derogari de la taxe si impozite, iar actionarii vor primi venituri nete sau dividende si mai mici.

La o scadere de pana la 25-50% a veniturilor, compania trebuie sa revina la organizarea de start-up: se pastreaza 2-3 oameni cheie, 2-3 furnizori, doar clientii cheie si platile de siguranta. „Majoritatea agentilor economici din Romania sunt azi in aceasta situatie“, este de parere Cristian Onetiu.
In scenariul cel mai grav, cand veniturile sunt mai mici de 25% fata de media istorica, si nu s-a reusit diminuarea cheltuielilor fixe, operationale, compania intra in stare de faliment iminent, avand ca ultim scop micsorarea valorii datoriilor, securizarea relatiilor personale si aplicarea unui plan de lichidare.
„Din pacate, la noi, Statul, care ia intre 12 si 20% din cifra de afaceri prin TVA, taxe si impozite, e ca un actionar principal, fara sa ofere insa niciun sprijin. America a alocat un trilion de dolari pentru companii si populatie, Germania are 500 de miliarde de euro pregatite pentru companiile afectate, Franta 300 de miliarde de euro, Italia 25 de miliarde de euro, iar Spania 100 de miliarde de euro. In plus, procedurile sunt mult simplificate, cei care intra in somaj beneficiind direct de programe sociale, fara ca angajatorul sa fie nevoit sa suporte cheltuielile si apoi sa le recupereze, ca in Romania. Astfel ca nu e vorba doar de bani, ci si de mecanica prin care se intampla lucrurile. In Romania, suntem cam pe cont propriu“, concluzioneaza Cristian Onetiu.

Articole similare

Ad