Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Pași mici spre normalizarea comerțului cu UK

La 100 de zile de la Brexit, importatorii, exportatorii și transportatorii au reușit să depășească în mare măsură incertitudinile, lipsa de predictibilitate și nelămuririle legate de aplicarea Acordului UE-UK, descifrând ușor și reglementările vamale privind grupajele de mărfuri, dar și pe cele privind simplificările vamale sau rambursarea de TVA. Însă la nivel politic există în continuare fricțiuni între Parlamentul European și Marea Britanie, provocate de prelungirea unilaterală a termenului de grație pentru verificarea importului de alimente în Irlanda de Nord, dar și de timpul limită stabilit pentru sfârșitul lui aprilie pentru ratificarea Acordului comercial și de cooperare. Dacă acesta va fi ratificat, iar aplicarea sa provizorie nu mai este extinsă, Marea Britanie și UE vor ajunge să tranzacționeze în condițiile mondiale ale comerțului, cu tarife și contingente, atrag atenția reprezentanții EY România în cadrul unei videoconferințe.

În acest moment, se poate observa deja impactul Acordului la nivelul operatorilor economici, în special din perspectiva organizării lanțului de distribuție, dar și a organizării funcției de taxe indirecte. „Comercianții cu Regatul Unit s-au confruntat cu o serie de provocări, dar și cu mai multe fricțiuni și restricții decât în mod obișnuit“, subliniază Georgiana Iancu, Partener Coordonator al Departamentului de Impozite Indirecte EY România, în cadrul videoconferinței „Primele 100 de zile după Brexit: Soluții și provocări vamale și din perspectiva TVA“, organizate de EY România. Însă operatorii economici au beneficiat de la început de sprijin și consiliere din partea Direcției Generale a Vămilor (DGV). „Au fost identificați la nivel regional circa 5.000 de importatori și exportatori pe relația cu UK. De asemenea, au fost extrase datele de contact ale acestora, pentru a le transmite elementele de mesaj create la nivel central. În plus, li s-a acordat asistență și prin intermediul punctului de contact dedicat, multe dintre întrebările acestora fiind legate de întocmirea declarațiilor de import-export și tranzit, de numărul EORI, de bunurile care tranzitează Regatul Unit, dovezile de origine, plata TVA în vamă, coletele primite/trimise între persoane fizice, modul de lucrul cu platformele de e-commerce din UK și despre regimul vehiculelor aduse din UK și prezentate la înmatriculare după 1 ianuarie 2021“, a spus Raluca Mocănescu, director al Direcției de Reglementări Vamale din cadrul DGV.

În România, doar 12% din procedurile vamale durează sub cinci minute

În primele două luni ale anului, operațiunile de import cu valori de peste 150 de euro, pentru care se depune declarație vamală în sistem electronic, au fost în proporție de 92% din țări terțe, iar 8% din Marea Britanie. În ceea ce privește importurile, circa 14% au fost adresate UK și 86% către teritorii terțe. „Se observă o creștere a importurilor și exporturilor în februarie față de ianuarie, atât ca valoare totală, cât și punctual, pe relația UK. Practic, suntem pe un trend ascendent în ceea ce privește comerțul cu Marea Britanie“, a precizat Raluca Mocănescu. Pentru înlesnirea procedurilor de import și export, aceasta militează pentru aplicarea procedurilor simplificate de vămuire a mărfurilor, prea puțin utilizate în România. Procentul de utilizare era, în 2019, de circa 10% din totalul operațiunilor de import/export, cu mult sub media europeană de 65,57%. În plus, analizând timpii de vămuire la import în procedură standard, în România doar 12% din numărul declarațiilor vamale au beneficiat de o procedură de vămuire sub cinci minute, în vreme ce în UE proporția este majoritară, de 68,4%. Când e vorba de vămuire între 5 și 60 de minute, în România 53% din cazuri se încadrează în acest interval de timp, în vreme ce în UE 23,3%. „Aplicarea procedurilor simplificate de vămuire aduce beneficii atât operatorilor economici, cât și autorității vamale, care își poate concentra resursele umane și materiale pentru verificarea altor categorii de operatori economici, ținând cont de faptul că titularii autorizațiilor pentru proceduri simplificate și cei care aplică pentru vămuirea centralizată sunt considerați operatori economici de încredere“, a subliniat Raluca Mocănescu. În completare, Cosmin Dincă, din cadrul Departamentului de Impozite Indirecte al EY România, amintește că pe 8 martie 2021 a expirat termenul de șase luni acordat provizoriu agenților economici pentru implementarea simplificărilor vamale. „Ne așteptăm ca societățile care nu au aplicat pentru astfel de simplificări să aibă de a face cu întârzieri în vămuirea mărfurilor și costuri ridicate din cauza operațiunilor cu tranzitul vamal.“

Încep să se clarifice modalitățile de vămuire a grupajelor

Raluca Mocănescu recomandă, pentru evitarea formalităților suplimentare la biroul vamal de intrare/ieșire în UE (pe frontiera externă Franța, Belgia, Olanda), plasarea mărfurilor sub regim vamal de tranzit încă de la biroul de plecare din UE, respectiv din UK, sau, după caz, din Irlanda de Nord. „Mărfurile care se transportă pe relația UK-Ro și invers pot fi plasate în regim de tranzit comun, prin depunerea declarației de tranzit T1/T2 și garantarea taxelor vamale, TVA și, după caz, accize, sau sub regim TIR, prin utilizarea unui carnet TIR și efectuarea formalităților corespunzătoare. De asemenea, mărfurile care se transportă pe relația IN-UK-Ro și invers pot fi plasate fie în regim de tranzit comun, pentru a facilita trecerea pe teritoriul UK, prin depunerea declarației de tranzit T2 și garantarea taxelor vamale, TVA și, după caz, accize, fie sub regim TIR.“

În ceea ce privește grupajele de mărfuri pentru export, pot fi utilizate mai multe declarații vamale de tranzit întocmite la diverse birouri vamale de plecare (încărcare), pe același mijloc de transport. Când biroul vamal de plecare decide să aplice sigilii, acestea se menționează pe toate declarațiile de tranzit care însoțesc transportul. De asemenea, există posibilitatea grupării partidelor de marfă vămuite la export în diferite birouri și depunerii unei singure declarații de tranzit, la ultimul birou de încărcare, a precizat Raluca Mocănescu.

În ceea ce privește grupajele de mărfuri la import, pe același mijloc de transport pot fi încărcate mărfuri însoțite de mai multe declarații de tranzit cu diferite birouri de destinație (descărcare). Sigiliile aplicate pe mijlocul de transport se menționează pe toate declarațiile de tranzit care însoțesc transportul. Însă, pentru eficientizarea transportului, pentru toate partidele de marfă din mijlocul de transport se poate întocmi o singură declarație de tranzit cu un birou de destinație din România. La acest birou, transportul se deconsolidează și se efectuează formalitățile de vămuire pentru partidele de marfă destinate acestuia, iar pentru celelalte partide se depun alte declarații de tranzit către birourile de destinație finale. „Pentru a eficientiza transporturile în regim de grupaj, legislațiile naționale și unionale permit aplicarea directă a anumitor simplificări, cum ar fi posibilitatea obținerii liberului de vamă la import, utilizând mențiunea «Diverși» în caseta 8 din Declarația vamală, cu anexarea listei tuturor destinatarilor și deci depunerea unei singure declarații vamale pentru tot grupajul. Asta ar însemna timpi mai mici de așteptare în vamă pentru transportatori și importatori față de vămuirea standard. Una dintre recomandări, pentru ca transportatorii să nu țină pe loc mijloacele de transport de grupaj, ar fi ca mărfurile să fie descărcate și plasate sub regim de depozitare temporară, dar pentru asta e necesar ca importatorul sau comisionarul său vamal să dețină un perimetru de depozitare temporară autorizat de autoritatea vamală“, subliniază Cosmin Dincă.

Nu există un acord de reciprocitatea cu UK pentru rambursarea TVA

La exporturi, principala provocare este legată de limitările legislative privind entitatea care poate acționa ca exportator din punct de vedere vamal, cuplat cu faptul că, din vara anului trecut, există un concept diferit al exportatorului din perspectiva TVA – acesta fiind cel care poate să aplice pentru scutirea TVA pentru export, atrage atenția Georgiana Iancu. „Se impune o analiză detaliată a condițiilor privind transportul și momentul la care intervine transferul de proprietate asupra bunurilor, pentru a vedea care este operațiunea de livrare de bunuri care implică expedierea acestora în afara Comunității, dar și pentru a asigura condițiile formale în scopul scutirii de TVA.“

Exportatorul de TVA este furnizorul care face livrarea de bunuri expediate în afara UE. Acesta poate fi doar acel furnizor pentru a cărui vânzare de bunuri se poate aloca transportul în afara UE. „În funcție de locul în care e stabilit acest furnizor – cu condiția să fie pe teritoriul UE și să aibă competența de a stabili că mărfurile părăsesc Comunitatea – el poate acționa ca exportator din punct de vedere vamal și, cel mai probabil, și ca exportator în sensul TVA, ceea ce simplifică foarte mult problema scutirii de TVA.“

Dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite, orice persoană stabilită pe teritoriul vamal, care e parte la contractul în baza căruia mărfurile vor fi scoase de pe teritoriul vamal, poate acționa ca exportator în sens vamal, respectiv să fie numită să acționeze. Aici putem vorbi chiar de un comisionar vamal sau un transportator, neimplicați în vânzarea bunurilor. „Acest scenariu complică foarte mult aplicabilitatea scutirilor de TVA, atât din perspectiva scutirii la exportul bunurilor, cât și din perspectiva scutirii de TVA pentru servicii logistice la export. O altă provocare e alocarea transportului extern, pentru că, din perspectiva TVA, în cazul unor vânzări succesive de bunuri, transportul nu poate fi alocat decât unei singure tranzacții de vânzare, cu consecința că aceasta va fi vânzarea scutită la export“, a adăugat Georgiana Iancu.

Costin Manta, directorul Departamentului de Impozite Indirecte EY România, subliniază ca noutate, în ceea ce privește achizițiile din alte state membre, că Marea Britanie trece pe Directiva a 13-a care, din perspectiva legislației de TVA din România, presupune existența unui acord de reciprocitate. „În prezent, există doar patru astfel de acorduri cu teritorii terțe – Serbia, Elveția, Turcia și Norvegia – ceea ce înseamnă că firmele din UK nu ar putea beneficia de o rambursare a TVA din România, pentru că nu există acest acord formal. Pe de altă parte, Marea Britanie nu solicită acord de reciprocitate și acordă rambursare de TVA“, a spus Costin Manta, completând: „am avut o discuție cu autoritățile fiscale din Marea Britanie, punându-le în temă privind necesitatea unui astfel de acord, însă acum nu este o prioritate cheie. Deci o companie din UK care primește o factură cu TVA din România nu va putea rambursa TVA, care astfel va deveni un cost. Aceste tranzacții sunt însă excepționale, de principiu aplicându-se export fără TVA.“         

Articole similare