Anul trecut a lăsat urme adânci în industrii, iar acestea continuă să se adâncească și în 2021. Multe sectoare, care se confruntă acum cu o tot mai conturată criză economică, au grija găsirii unor soluții potrivite nu numai pentru business, ci și pentru protejarea oamenilor și a mediului. În sprijinul tuturor acestor priorități vine însă noul exercițiu bugetar multianual al UE, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021. România va primi în următorii șapte ani, pe de o parte, 46,3 miliarde de euro fonduri europene din bugetul tradițional, iar pe de alta, 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Reziliență. Aceste fonduri vor fi ghidate către tranziția spre o economie verde, digitalizare, coeziune socială, competitivitate și coeziune economică, reziliență instituțională și către tineret. Însă cel mai important obiectiv în acest moment rămâne dezvoltarea generală a economiei, cu scopul principal de a apăra locurile de muncă și de a ne menține oamenii în țară.
Transportul este unul dintre domeniile aflate azi sub marea presiune a contextului pandemic, dar și a decarbonizării. Există voci care ar vrea să transfere atât mărfurile din transportul aerian, cât și pe cele din transportul rutier, pe calea ferată, însă infrastructura feroviară nu e la nivelul operațional dorit. Numai pentru lanțurile de aprovizionare din retail, în România circulă câteva mii de camioane care nu au posibilitatea de a accesa stații intermodale în infrastructura existentă, ca să treacă marfa la nivel local pe calea ferată de pe camion sau invers. „Există un plan european TNT-T cu accent pe intermodal, care include și România, pentru dezvoltarea rețelelor de transport europene prevăzute cu noduri intermodale. Însă el trebuie inclus și la nivel național printre planurile de investiții. De exemplu, calea ferată din România a avut peste un miliard de euro fonduri alocate în perioada 2014-2020, dar din păcate cele două mari proiecte de 600 și de 400 de milioane de euro au fost pregătite cu întârzieri foarte mari. Apoi a venit pandemia, iar tot ce nu s-a cheltuit s-a relocat“, a explicat Marian-Jean Marinescu, eurodeputat PNL, în cadrul celei mai recente întâlniri a membrilor camerei de Comerț Româno-Germane (AHK). Acesta consideră că, în noul context pandemic, transportul rutier ar trebui facilitat prin respectarea Culoarelor Verzi. „Ele și-au dovedit eficiența anul trecut, deci ar trebui respectate și acum. Practic, fluidizarea transportului e la mâna statelor membre, care ar trebui să adopte măsuri echilibrate. Nu cred că trebuie să existe neapărat reguli mai relaxate în transportul rutier, ci reguli care să permită efectuarea lui în orice fel de condiții.“
Pe de altă parte, Dragoș Anastasiu, președintele AHK, este de părere că România e prea blocată în zona infrastructurii mari. „Prea mulți consideră că nu se poate trăi fără autostrăzi. Ar fi bine să le avem, dar să nu uităm de infrastructura digitală care există în momentul de față și care ne oferă multe posibilități. De asemenea, să nu neglijăm nici infrastructura mică, pentru că ea ne poate duce în turism la dublarea ponderii din PIB, cu o valoare adăugată mare. În plus, este important să se investească și în infrastructura umană.“
37% din fonduri trebuie alocate investițiilor cu aport pozitiv la mediu
La 1 ianuarie 2021 a intrat în vigoare noul exercițiu bugetar multianual al UE, pentru următorii șapte ani, statele putând accesa bani atât din bugetul tradițional al UE, cât și prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. „Ca urmare a coronacrizei, CE a lansat cel mai mare pachet economic, care însumează 750 de miliarde de euro (din care 672,5 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare). România va primi, pe de o parte, 46,3 miliarde de euro fonduri europene din bugetul tradițional, iar pe de alta, 30,4 miliarde de euro prin Mecanismul de Reziliență“, a spus Siegfried Mureșan, membru al Grupului Partidului Popular European.
Fondurile vor fi ghidate către șase direcții mari: tranziția spre o economie verde, digitalizare, coeziune socială, competitivitate și coeziune economică, reziliență instituțională și către tineret. „Avantajul este că nu suntem obligați să alocăm o sumă minimă pentru vreunul dintre acești piloni. Dar există două obiective transversale: 37% din bani trebuie să meargă spre investiții care au o contribuție pozitivă față de mediul înconjurător, iar 20% către proiecte care au o componentă digitală.“
Pentru a accesa fondurile, guvernul român a depus la CE o variantă de Plan de redresare la nivel național, în care principalele proiecte vizate sunt pentru infrastructura mare, investiții în gaz, irigații și spitale. „Acum trebuie depus planul final, iar CE va avea două luni pentru aprobare. Dacă este acceptat, România primește imediat o pre-finanțare de 13% (3,95 de miliarde de euro) și pot fi demarate investițiile.“
La rândul său, eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu amintește că în perioada 2021-2023 România are trei surse de finanțare de la UE. „Banii trebuie direcționați corespunzător. Cel mai important aspect în acest moment este să dezvoltăm economia. Trebuie să facem ce e mai bine pentru România, în principal ca să ne apărăm locurile de muncă.“
Trecerea la mașini electrice va afecta locurile de muncă ale furnizorilor de piese
Eurodeputatul consideră Pactul Verde drept un slogan prea des uzitat. Pachetul de dosare legislative care se va lansa începând cu cel de-al doilea semestru al acestui an se va reflecta asupra economiilor statelor membre în mod diferențiat. „Consecințele din partea de est a Europei vor diferi față de cele din vest, pentru că pornim de la baze complet diferite. Cel mai important e să avem o perioadă de tranziție și o țintă foarte clară de neutralitate în 2050, iar țintele intermediare să fie cât de cât accesibile pentru toate statele membre și mai ales pentru cetățeni. Costurile acestor transformări se vor duce pe umărul oamenilor“, a spus acesta, completând: „prima probă va fi în aprilie, când se va face prima propunere legislativă legată de pactul ecologic, taxonomia. Sper că lucrurile bizare care apar în acest act delegat vor dispărea înainte să intre spre aprobare. De exemplu, în industria auto se ia în considerare doar nivelul de emisii la țeava de eșapament, nu și emisiile de pe toată durata fabricării și a vieții acelui produs.“
Statele estice au aceleași ținte ca cele din vest, dar trebuie realizat un echilibru, bazat pe un studiu de impact (de climă, competitivitate și locuri de muncă), este de părere Marian-Jean Marinescu. „Nu văd nicio diferență între a muri din cauza emisiilor sau din cauza lipsei unui loc de muncă.“
Industria va participa, la rândul ei, la atingerea țintelor Pactului Verde. „Fiecare își stabilește ținte, însă nimeni nu a făcut un calcul dacă în 2030 vom avea energia verde necesară ca să alimentăm tot ceea ce se dorește a fi alimentat cu energie, dacă vom avea pământul sau apa necesare ca să o producem, planuri de echilibrare a rețelei etc. Mă îngrijorează că nu există acest tip de coordonare“, a spus eurodeputatul, completând: „trebuie să ne apărăm locurile de muncă din industrie. De exemplu, în industria auto sunt foarte multe locuri de muncă, inclusiv în România. Însă, dacă un motor cu combustie are 4.000 de piese, unul electric are doar 400 de piese. Ca urmare, asamblarea de mașini nu va suferi foarte mult ca număr de locuri de muncă, dar vor fi contracții mari pentru furnizorii de piese, componente și subansamble.
Parlamentul European vrea să introducă taxe de carbon pe importuri
Pe de altă parte, Ștefan Vuza, cel care controlează Chimcomplex Borzești, consideră ținta Green Deal ambițioasă și precizează că România are câțiva jucători pregătiți deja, care își vor respecta „partea“ lor în decarbonizare. „Oltchim și Chimcomplex au un proiect de a absorbi un milion de tone de CO2 și o facem deja de 10 ani. Practic, absorbim CO2 și îl impregnăm. Acest proiect se ridică la 800 de milioane de euro, dar știm că România poate fi un hub de energie. Nu reușim să atingem țintele până în 2030, dar chiar și Germania a zis că reușește abia în 2038.“
Siegfried Mureșan amintește că la nivel european există dezbateri privind introducerea unei taxe care să prevină „fuga de carbon“, un procedeu prin care industriile se mută în afara UE pentru a evita regulile stricte privind poluarea. „Dacă producem curat în Europa, dar în alte zone ale lumii se produce «murdar», nu vom reuși să salvăm planeta. Să nu uităm că SUA și China au împreună 40-50% din emisiile totale de carbon, iar India 7-8%“, subliniază Siegfried Mureșan, menționând că CE și-a propus ca prin noua lege să taxeze la frontiera externă a UE importul de produse, în funcție de emisiile de CO2 care au intrat la fabricarea acelor bunuri. Astfel, va încuraja producția curată și în alte zone ale lumii, iar produsele care vin din țări cu reguli mai puțin ambițioase decât cele din UE nu vor fi mai ieftine decât produsele UE echivalente. „Beneficiul ar fi că venitul generat va intra la bugetul UE, constituind noi resurse. De asemenea, mecanismul va permite o finanțare predictibilă pe termen lung. UE și-a propus ca 30% din banii publici cheltuiți la nivel european în următorii șapte ani să meargă în proiecte cu contribuție pozitivă asupra mediului. Necesarul de bani pentru asta ar fi de 260-450 de miliarde de euro/an. Sectorul public își va putea atinge țintele, dar investițiile private trebuie recalculate, pentru că firmele private, din cauza pandemiei, nu vor mai putea investi cât își propuseseră înainte.“
Deputații europeni vor înainta propuneri privind noul mecanism de taxare în prima sesiune plenară din martie.
