Cele 4.398 de firme din România care au codurile CAEN 5210 (depozitări), 5221 (activități de servicii anexe transporturilor terestre) și 5229 (alte activități anexe transporturilor) au realizat în 2023, cu 53.682 de angajați (față de 48.835 de angajați, cât au avut cele 3.723 de firme din aceste domenii în 2022), o cifră totală de afaceri de 5,625 de miliarde de euro (cu 455 de milioane de euro mai mult decât în 2022, când s-au înregistrat 5,170 de miliarde de euro) și un profit de 392 de milioane de euro, față de 374,20 de milioane de euro în anul anterior. Deci, creștere pe toate liniile.
În 2023, manipularea, depozitarea mărfurilor și alte servicii auxiliare au beneficiat de rolul comerțului în economia românească și cea europeană, în general, fiind intensificată cererea pentru soluții logistice complexe. Profiturile din acest sector au fost impulsionate de extinderea centrelor de distribuție și de creșterea comerțului electronic, precum și de externalizarea în mai mare măsură a activităților logistice ca urmare a reducerii vânzărilor și nevoii de a distribui cantități mai mici cu o frecvență mai mare.
În același timp, activitățile de servicii anexe pentru transporturi terestre – luate în calcul de asemenea la categoria de activități logistice și de manipulare – au fost susținute de investițiile în infrastructură, multe derulate cu bani europeni, cum ar fi modernizarea căilor ferate și dezvoltarea terminalelor multimodale. De asemenea, cererea pentru spații de depozitare a crescut semnificativ, în special în zonele urbane mari și în apropierea hub‑urilor logistice. Investițiile în infrastructură și extinderea capacităților logistice au atras investiții străine și au îmbunătățit poziția României ca hub logistic în Europa de Est.
Cu toate investițiile și eficientizările posibile, reducerea consumului nu a putut fi contracarată, astfel că segmentul logistic și expediții au atins un profit total de 392 de milioane de euro, cu foarte puțin mai mare față de anul anterior, când se înregistrau 374,20 de milioane de euro.
Venituri puțin mai mari, dar profituri diminuate
La nivelul profiturilor obținute din activități de expediții, logistică și depozitare, Bucureștiul și Ilfovul sunt pe primul loc și la foarte mare distanță de restul județelor, cu un total de 170,7 milioane de euro, față de 196,6 în 2022, 127,80 în 2021 și 83,20 în 2020. Clasamentul continuă, ca și în 2022 și 2021, cu Constanța – care a cunoscut o dezvoltare fulminantă după preluarea traficului de mărfuri având ca origine sau destinație Ucraina sau Republica Moldova – cu un profit de 52,1 milioane de euro, față de 60,6 în 2022 și 30,5 în 2021, și cu Arad – cu un profit de 20,09 milioane de euro, având o creștere de 8,19 milioane de euro de la 11,9 milioane de euro în 2022 – devansând în 2023 Bihor (18,06/19,2 milioane de euro) și Timiș (13,2/14,5 milioane de euro).
O ascensiune foarte mare a înregistrat-o Iașiul, care a câștigat șase poziții față de 2022 și intră în top 10 având un profit total de 11,44 de milioane de euro (de la 6,52 de milioane de euro anul anterior), demonstrând potențialul piețelor de la granița estică a României (Republica Moldova și Ucraina), cele două țări mutându-și la Iași și Suceava capacități comerciale, logistice și chiar mini-industriale. Urmează Argeș, cu 9,88 de milioane de euro, față de cele 10,2 milioane de euro în 2022, respectiv 8 în 2021, Giurgiu care urcă o poziție în clasament cu 8,67 de milioane de euro și Prahova cu 7,9 milioane de euro. Top 10 se încheie cu o intrare nouă și, anume, Cluj cu 7,3 milioane de euro, deși în 2022 era poziționat tocmai pe locul al treisprezecelea cu 6,1 milioane de euro.
Astfel, județe, precum Galați și Brașov, care reușiseră să intre în top în 2022, nu se mai regăsesc și în topul pe 2023, având profituri de 7,2, respectiv 5,1 milioane de euro. Județele aflate în Top 10 în funcție de profit se află și în Top 10 după cifra de afaceri, cu excepția Prahovei, care înlocuiește Brașovul.
Ultimele 10 județe cu cele mai mici profituri din logistică în 2023 sunt: Vaslui (1,14 milioane de euro), Buzău (1,02 milioane de euro), Botoșani (1,01 milioane de euro), Caraș‑Severin (966.109 de euro), Mehedinți (864.219 euro), Covasna (844.231 de euro), Ialomița (806.577 de euro), Brăila (757.470 euro), Vrancea (630.360 de euro) și Gorj (570.781 de euro). Din topul „codașelor” s-au salvat față de 2022 județele Teleorman (1,31 milioane de euro), Bacău (1,91 milioane de euro), Călărași (1,47 milioane de euro), Tulcea (1,37 milioane de euro), Vâlcea (2,79 de milioane de euro) și Harghita (2,95 de milioane de euro). Iar Vaslui, Buzău, Caraș‑Severin și Vrancea – județe care în 2022 reușiseră să își crească profiturile față de 2021 și să se detașeze de pozițiile inferioare din topul ultimelor 10 – au revenit printre ultimele clasate.
Firmele de logistică din București și Ilfov au înregistrat și cele mai mari cifre de afaceri
În topul celor mai mari cifre de afaceri realizate de firme de transport/expediții, operatori de logistică, agenți de shipping, platforme intermodale ș.a. sunt în 2023, ca și în 2022, 2021, 2020 și 2019, și la foarte mare distanță de restul județelor, Bucureștiul (2,136 de miliarde de euro) și Ilfovul (563,5 milioane de euro), care au în total 2,7 miliarde de euro(cu aproape 330 de milioane de euro mai puțin decât în 2022, când au totalizat o cifră de afaceri 3,03 miliarde de euro.
Următoarele trei județe își mențin pozițiile în clasament, astfel, Constanța este tot pe locul al doilea, cu 391,8 milioane de euro, față de 387,80 de milioane de euro în 2022, urmat de Bihor, pe locul al treilea cu 383 milioane de euro, față de cele 382,90 de milioane de euro în 2022. „Plusul” mare apărut în dreptul județului Constanța se datorează în continuare în mare parte depozitării de cereale, afacere care a adus câștiguri importante multor companii specializate în manipulare și deținătoare de silozuri. Iar acest lucru se întâmplă nu numai în Constanța, ci și în Galați (care a înregistrat o creștere semnificativă de 21,4 milioane de euro, de la 78,7 milioane de euroîn 2023 la 57,3 milioane de euro în 2022), dar și în alte multe județe din Moldova. Timișul este în continuare pe locul al patrulea cu 263,1 milioane de euro, deși are o scădere față de 2022, când avea 267,5 milioane de euro.
Județele de pe pozițiile cinci și șase s-au inversat, astfel, locul al cincilea este ocupat de Arad cu 192,7 milioane de euro (166,70 de milioane de euro în 2022), care urcă o poziție în clasament, devansând Giurgiu care trece pe locul al șaselea cu 177,5 milioane de euro (o scădere importantă de 28,3 milioane de euro față de anul anterior). Această scădere este cauzată de faptul că multe firme mari din zona Giurgiului (multe dintre ele companii care deservesc Bucureștiul) au înregistrat pierderi mari în 2023.
Poziția a șaptea este ocupată de data aceasta de Argeș care a reușit să urce cu trei locuri în Top 10 județe după cifra de afaceri cu 143,6 milioane de eurofață de cele 84,5 milioane de euro din 2022 când se clasa pe ultimul loc în top10, cedând ultima poziție Brașovului. Clujul revine în clasament pe poziția a opta, cu 127,9 milioane de euro, deși în 2022 ajunsese tocmai pe locul al 17-lea cu 55,4 milioane de euro. Iașiul se menține în continuare pe poziția a noua având o cifră de afaceri de 117,4 milioane de euro, deși a avut o creștere bună de 12,9 milioane de euro față de anul anterior (104,5 milioane de euro). Top 10 se încheie, astfel, cu Brașov care a coborât cu 3 locuri acumulând o cifră de afaceri de 99,4 milioane de euro (o scădere drastică de 51,8 milioane de euro de la 151,20 milioane de euro în 2022, când ocupa poziția a șaptea).
Astfel, în 2023 din Top 10 județe după cifra de afaceri iese Neamțcare se clasează pe poziția 11 cu 96,2 milioane de euro pentru a face loc Clujului.
Pe ultimele 10 poziții în topul după cifra totală de afaceri din expediții, logistică și depozitare se află Covasna (14,43 de milioane de euro, față de 13,72 în 2022), Buzău (12,61 de milioane de euro), Vaslui (12,55/10,95 de milioane de euro), Ialomița (11,61/3,98 de milioane de euro), Bistrița-Năsăud (10,4/53,4 de milioane de euro), Vrancea (8,09/11,58 de milioane de euro), Gorj (7,9/24,19 milioane de euro), Mehedinți (cu 6,7/46,14 milioane de euro), Olt (4,95/5,96 de milioane de euro) și Brăila (4,94/10,39 de milioane de euro). Județele care s-au salvat din Topul „codașelor” și care au înregistrat creșteri masive de până la 40 de milioane de euro sunt Vâlcea (45,81/4,67 de milioane de euro), Călărași (40,25/13,51 milioane de euro), Alba (31,9/10,90 de milioane de euro), Sălaj (20,26/6,78 de milioane de euro) și Tulcea (19/5,40 de milioane de euro). Dar în același timp, multe din județele care se clasează în 2023 printre ultimele poziții au avut scăderi enorme de până la 43 milioane de euro față de anul anterior.
București și Ilfov, cu o creștere de 19% a numărului de agenți economici față de 2022, concentrează în continuare cele mai multe firme de expediții și logistică
În topul județelor cu cele mai multe firme de expediții și logistică primele locuri sunt ocupate de aceleași județe încă din 2020, dar în altă ordine: București+Ilfov, cu 1.194 de companii, față de 972 în 2022, Constanța (cu 306/268 de companii), Bihor (283/250), Cluj (228/151) care urcă două poziții devansând Timiș (194/165) și Brașov care trece de pe poziția a patra în 2022, tocmai pe a noua cu 119 firme de la 166 din anul anterior. Arad se menține pe același loc cu un număr de 153 de companii (140 în 2022). Astfel, top 10 se încheie cu Galați și Sibiu (117, respectiv 108 firme de logistică). Noutatea o reprezintă reintrarea în Top 10 a județului Sibiu, care ia astfel locul Buzăului, aflat de data aceasta doar pe poziția a 26-a, cu 47 de firme de expediții și logistică, având o scădere de 60% de la 78 de agenți economici din 2022.
În Top 10 după numărul de firme de logistică, expediții și depozitare se află șapte județe care sunt și în Top 10 după cifra de afaceri. Lipsesc Giurgiu și Iași – unde sunt doar 46, respectiv 88 de companii de logistică, expediții și depozitare – dar care realizează o cifră de afaceri și un profit ce plasează aceste județe printre primele 10 în topul național. Județele Iași, Giurgiu și Prahova sunt în Top 10 după profit, dar lipsesc din Top 10 după numărul de firme, unde intră Galați, Brașov și Cluj (acesta din urmă făcând însă parte din Top 10 după cifra de afaceri).
Multe dintre județele în top după cifra de afaceri, dar absente în clasamentul după numărul de companii specializate în expediții-logistică-depozitare, sunt aici datorită capacităților mari de depozitare a cerealelor, comercializarea de cereale aducând cifră de afaceri notabilă, însă nu și profit din activități cu valoare adăugată.
Pe ultimele 10 poziții sunt Gorj (33), Brăila (30), Vrancea (28), Caraș-Severin (26), Vaslui și Covasna (cu 25 de firme ambele), Teleorman, Călărași și Mehedinți (toate trei cu 24 de companii) și Botoșani (19). Deci, față de 2022, retrogradează Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Mehedinți, Vaslui și Covasna și urcă în clasament în locul lor Neamț, Alba, Tulcea, Bacău, Olt și Vâlcea.
Aproape două treimi din numărul total de angajați în depozite lucrează în București și Ilfov
Județele fruntașe ca număr de angajați în firme de logistică sunt, ca și în 2021 și 2020, București și Ilfov, care împreună au atins 35.615 de angajați, în scădere față de 36.046 înregistrați în 2022, dar în creștere față de cei 31.874 din 2021, 31.537 din 2020, depășind chiar și cei 32.492 de angajați de dinainte de pandemie (2019).
Urmează Constanța (cu 2.249 de angajați față de 1.922 în 2022) și Bihor (2.098/2.031). Pe locul al patrulea se menține Timiș, cu 1.707, în ușoară creștere față de cei 1.656 de angajați din 2022. Arad a reușit să urce cu două poziții, ocupând locul al cincilea cu 1.110 angajați față de cei 1.020 din anul anterior. Imediat se clasează Giurgiu cu exact aceiași 1.106 oameni care lucrează în domeniul logisticii. Urmează două județe care și-au inversat pozițiile față de 2022 și anume Argeș, care își câștigă poziția a șaptea cu 895 angajați, în timp ce în 2022 nu făcea parte din top 10, și Brașov, care coboară un loc, având 861 de angajați față de cei 1.048 din anul anterior (o scădere de 22%). Ultimele două locuri le revin Clujului (758) și Prahovei (505). Astfel, în 2023 iese județul Dâmbovița care îi face loc Argeșului.
Un județ din Top 10 după numărul de angajați nu se regăsește și în Top 10 după cifra de afaceri – Brașov – care are deci o productivitate mai mică per angajat, în timp ce Iași are venituri care îl clasifică în primele 10, dar nu este în Top 10 și ca număr de angajați. Județele din Moldova sunt ridicate în top datorită volumelor mari de depozitare a cerealelor și furajelor în silozuri, care nu necesită așa mulți angajați, în timp ce în Argeș nu se fac la fel de multe activități cu valoare adăugată ca în depozitele din jurul Bucureștiului sau activitatea de expediții primează în fața depozitării.
Un județ din Top 10 după profit, Iași, nu apare și în Top 10 după numărul de angajați, din aceleași considerente precum cele amintite mai sus. În schimb, Brașov este în Top 10 după numărul de angajați, dar nu și după profit. Iar două dintre județele din Top 10 ca număr de angajați lipsesc din Top 10 după numărul de firme: Prahova și Giurgiu. În schimb, Galați și Brașov apar în Top 10 după numărul de firme, dar nu și în topul după numărul de angajați.
Pe ultimele 10 locuri în clasamentul după numărul total de angajați din logistică sunt aceleași județe ca și în 2022 și 2021, dar având ordinea schimbată: Alba (106), Ialomița (105), Mehedinți și Brăila (cu 102 angajați ambele), Caraș-Severin (89), Covasna (76), Buzău (704), Vaslui (58), Vrancea (42) și Olt (37).
