Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad

Reabilitarea termica, noul „razboi de 100 de ani”

Dupa ce populatia fusese convinsa cu greu ca reabilitarea termica a locuintelor poate reduce facturile de incalzire/climatizare cu pana in 40%, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT) a realizat ca programul vechi, cu subventionare majoritara din partea guvernului si a municipalitatilor locale, s-ar putea intinde si pe 100 de ani pentru a acoperi intreaga tara. Ca atare, s-a impus gasirea de urgenta a unei alternative, materializate de curand in OUG 69/2010, prin care proprietarii au posibilitatea de a-si reabilita termic locuinta cu credit pe cinci ani, garantat de stat, si cu o dobanda subventionata de MDRT.
 

Solutia a fost dezbatuta alaturi de alte sugestii, initiative si concluzii venite de la cei direct implicati in piata actuala a constructiilor, in cadrul evenimentului „Romania Construct Forum”, organizat la initiativa Mediafax.
 

Anul acesta au fost incluse in programul de reabilitare termica 895 de blocuri, pe credit de angajament, din care pana in prezent s-au receptionat 50%, cu posibilitatea ca pana la sfarsitul anului sa fie gata circa 85%, iar pentru anul viitor sa ramana alte 160 de blocuri. De asemenea, MDRT a anuntat pana acum receptia a 1.530 de locuinte pentru tineri, depasindu-se planul initial in care era prevazuta doar constructia a 1.500, urmand ca pana la sfarsitul anului sa se ajunga la 1.800 de astfel de locuinte.

Departe de UE: 2,5 locuinte/1.000 locuitori si 15 m2/persoana
In opinia directorului general al Carpatcement si presedinte al Organizatiei Patronale din Industria Cimentului (CIROM), Mihai Rohan, piata constructiilor a inregistrat anul trecut o scadere de 15% fata de 2008, iar anul acesta s-a contractat cu inca 20-25%. „Nici in ceea ce priveste 2011 nu suntem foarte optimisti, pentru ca investitiile mari nu sunt pe ordinea de zi a guvernului.” Piata cimentului a scazut in 2009 cu circa 30% fata de 2008, la aproape opt milioane de tone, in vreme ce pentru 2010 s-a estimat o scadere de 10-12% fata de anul trecut. „Speram sa inchidem anul cu o vanzare de sapte milioane de tone, iar in 2011 sa inregistram o scadere de numai 2-5% fata de 2010”, a mai spus Rohan, care este de parere ca, prin comparatie cu alte tari, in Romania inca este o nevoie acuta de locuinte. In 2007, la noi existau circa 1,8 locuinte la 1.000 de locuitori, in vreme ce Ungaria realiza 4,1 locuinte la o mie de locuitori. In plus, in Romania locuintele ofera un spatiu de doar 15 m2/locuitor, in timp ce Ungaria realiza 28 m2, tarile din Europa de Est 29 m2, iar UE, circa 36 m2/locuitor.
In 2009, in Romania s-a ajuns la o valoare de 2,5 locuinte pentru o mie de locuitori, departe de media europeana de 6 locuinte/1.000 locuitori.
„Daca numarul de locuinte realizat in 2009 este de 61.100, iar anul acesta se estimeaza construirea a 58.000, pentru 2011 estimarile ar fi hazardate. Valoarea lucrarilor de constructii, care a fost in 2009 de 14,5 miliarde de euro, va fi anul acesta de 10 miliarde de euro, ajungand la o pondere in PIB mai mica de 10%”, a mai spus Rohan.
 
Subventionare vs. creditare
La nivelul legislatiei privind reabilitarea termica a locuintelor, MDRT a preluat de curand un program propus de constructori, ca o alternativa la cel aflat deja in derulare. Actualul proiect presupunea ca reabilitarea termica sa se realizeze cu sprijinul guvernului in proportie de 50% din valoarea lucrarilor, 30% cu sustinere de la administratiile publice locale si 20% din fondurile asociatiei de proprietari. Insa, „cunoscand faptul ca in Romania exista trei milioane de apartamente, iar anul trecut s-au reabilitat doar 24.000, parte din ele pe credit de angajament, abia in 100 de ani vom reusi sa le reabilitam termic pe toate”, a punctat Elena Udrea.
Ca atare, pe baza propunerii alternative a constructorilor s-a conturat un program nou, cuprins in OUG 69/2010, prin care sa existe posibilitatea ca asociatia de proprietari, dar si proprietarii de locuinte unifamiliale, sa poata face reabilitare, cu credit pe cinci ani, garantat in totalitate de stat, si cu o dobanda subventionata de MDRT. „Proiectul inca nu are succesul scontat pentru ca proprietarii fac diferenta intre situatia in care primeau 80% de la stat si contribuiau doar cu 20%, si aceasta solutie, care ii ajuta sa obtina un credit. Totusi, administratia publica locala inca poate subventiona pana la 30% din valoarea lucrarilor”, a precizat Udrea.
Noul program le ofera proprietarilor posibilitatea de a controla pretul lucrarilor prin contractarea directa cu firmele, nemaifiind intermediara administratia publica locala. „Asociatia de proprietari va fi foarte atenta ca pretul sa fie corect, fara majorari pe parcurs, dar si sa obtina lucrari de calitate. Oricum, programul vechi va fi limitat pe viitor la cazurile sociale”, a mai spus Elena Udrea.
 
Chiriile ANL nu incurajeaza vanzarile
In conditiile in care banii de la minister nu vor fi mai multi in perioada urmatoare, s-a incercat drept solutie de finantare pentru proiectele ministerului parteneriatul public-privat, printr-o lege ale carei norme sunt deja pregatite. „Speram ca in felul acesta fondurile private sa poata intra pe piata de constructii si astfel sa reusim sa sprijinim acest sector”, a precizat Udrea.
La fel, pentru locuintele ANL s-au introdus separat masuri pentru stimularea construirii in parteneriat public privat. Insa, „din pacate, cei care locuiesc in locuinte ANL nu se grabesc sa le cumpere, pentru ca platesc chirii foarte mici. Pe de alta parte, primariile intarzie vanzarea acestor locuinte”, a mai spus Udrea, completand: „locuintele ANL nu sunt locuinte sociale, ci sunt locuinte pentru tineri, subventionate in mare masura de stat. Totusi, o chirie de 50 de lei este mult prea mica in conditiile in care, in parcarile cartierelor ANL, observam masini nu tocmai ieftine ale chiriasilor.” Fara un interes pentru achizitionare, fondurile vor putea fi atrase doar din parteneriate public-private.
In plus, „cand eram pregatiti sa lansam licitatii pentru 20.000 de apartamente, reducerile bugetare si faptul ca banii au fost luati de la ANL pentru a cumpara materiale de constructii pentru casele sinistratilor ne-au facut sa stopam contractarea. De aceea santierele functioneaza la relanti, in vreme ce multi constructori de pe santierele ANL sunt in situatia de a inceta lucrarile daca nu ii platim”, a punctat Udrea.
 
Parteneriatul public-privat, ultima solutie
In prezent, Ministerul Dezvoltarii are in derulare si lucrari de canalizare si aductiuni de apa in valoare de 200 de milioane de euro. „Insa, in conditiile in care anul acesta am avut un buget de 16 milioane de euro, ne vor trebui cativa ani ca sa reusim sa le inchidem”, a precizat Elena Udrea.
Astfel, in paralel cu legea parteneriatului public-privat a fost lansat un program national de dezvoltare care presupune realizarea infrastructurii de utilitati si a infrastructurii rutiere de tip judetean si de interes local, precum si un program de introducere a retelelor de canalizare, de aductiuni de apa, dar si de infrastructura sociala. „Cu fonduri de patru miliarde de euro, programul se va derula pe urmatorii cinci ani, aducand ca noutate faptul ca s-a incercat gasirea unor surse de finantare din mediul privat”, a precizat ministrul Udrea. Acest program presupune un parteneriat prin care societatile de constructii care vor lucra cu guvernul vor trebui sa crediteze lucrarile pe o perioada de pana la doi ani, incepand cu 2011, urmand ca statul sa ramburseze sumele si apoi sa plateasca in urmatorii ani, concomitent cu lucrarile. „Existau fonduri private si banci internationale care ar fi dorit sa finanteze lucrarile de constructii din Romania, dar nu exista un cadru legislativ pentru accesarea acestor bani”, a mai spus Udrea.
Noul proiect se refera la finanta-rea lucrarilor de constructii/reparatii a 10.000 km de drumuri judetene si de interes local, precum si a lucrarilor de sisteme integrate (apa, canalizare, statii de epurare) din 1.500 de localitati.
Si vicepresedintele Asociatiei producatorilor de BCA din Romania „Pro BCA”, Marius Marin, este de parere ca „in urmatorii cinci ani Romania nu va avea bani foarte multi pentru investitii in constructii, mai ales ca mare parte din ei se vor duce pe plata datoriilor prezente si viitoare. De aceea, este esential ca Romania, in strategiile pe termen mediu si scurt, sa stabileasca clar domeniile economice pe care mizeaza in viitor, mai ales in situatia in care criza si imaturitatea politica afecteaza negativ mediul de afaceri, speriind investitorii.”
 
Certificarea societatilor si transparenta controalelor, garantii pentru creditare
Asociatiile profesionale si patronatele incearca in prezent sa convinga MDRT de necesitatea unei legi privind certificarea profesionala a companiilor de constructii. „Odata solutionat acest punct, atat guvernul, cat si autoritatile locale si constructorii vor avea extrem de multe beneficii. In plus, bancile implicate in creditare vor sti ca firmele selectate sa execute lucrarile sunt serioase si respecta regulile tehnice si financiare, astfel incat produsul pe care il crediteaza sa fie garantat pentru o perioada lunga”, este de parere Cristian Erbasu, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC).
De asemenea, Claudiu Georgescu, presedintele Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii din Romania (APMRC), militeaza pentru calitate pe piata romaneasca: „daca sistemul de omologare a produselor pentru introducerea lor pe piata este creat pentru a avea un produs de calitate, in schimb, respectarea disciplinei in piata este o problema. Consideram ca Inspectoratul ar trebui sa-si continue politica de transparenta totala asupra controalelor, afisand pe site companiile unde s-au constatat abateri.”
Pe de alta parte, reprezentantii MDRT anunta „cu mandrie” ca au reusit introducerea unor standarde de cost pentru toate lucrarile publice, astfel incat lucrari similare sa coste la fel in orice zona a tarii. „In acest mod cunoastem costurile la care licitam anumite proiecte sau tipuri de lucrari de constructii si putem stabili un echilibru corect pe piata constructiilor”, a precizat Udrea. De asemenea, MDRT a introdus obligativitatea de a se folosi materiale noi si tehnologii moderne. Astfel, in caietul de sarcini oferta nu se va limita la anumite tipuri de tehnologii sau materiale de constructii.
„Este momentul ca si in Romania sa se construiasca la fel ca in celelalte tari europene, mai ales ca de multe ori tehnologiile alternative sunt mai ieftine si ofera un timp mult mai scurt de executare a lucrarilor”, a mai spus Udrea.
 
Politia comunitara are drept de control
In cadrul conferintei, presedintele APMRC a prezentat reprezentantilor Ministerului Dezvoltarii una din nemultumirile actuale ale constructorilor, considerand aparitia legii 155/ 2010, care ofera putere de control politiei comunitare, drept o jignire: „daca a ajuns politia locala sa se ocupe de disciplina in constructii, sa verifice o harta sau un plan, este mai mult decat derizoriu”, a precizat Claudiu Georgescu. In acest context, si reprezentantul „Pro-BCA”, Marius Marin, si-a exprimat nemultumirea privind decizia Ministerului Muncii de a nu prelungi in 2011 efectele legate de somajul tehnic. „Este o solutie gresita, pentru ca pe termen scurt si mediu costurile statului vor fi mai mari. Daca nu se aplica somajul tehnic intr-o perioada foarte grea ca aceasta, numarul somerilor va creste mult mai mult, mai ales ca astazi, dupa doi ani de criza, cine trimite un angajat in somaj se gandeste de 10 ori pana il reangajeaza.” In completare, Asociatia Producatorilor de BCA propune si cateva modificari ale codului muncii, pornind de la eliminarea contractelor colective la nivel de ramura sau simplificarea sistemului de angajare si de concediere, pana la stabilirea clara a platii/recompensei lucrului in week-end si in zilele libere prevazute de lege.
 
Pista din beton, mai ieftina cu 7% decat autostrada din asfalt
In cadrul „Romania Construct Forum”, presedintele CIROM a semnalat si faptul ca in Romania se construieste mai putin durabil, existand o serie de probleme in exploatarea constructiilor. „Deblocarea procedurii privind certificarea conformitatii betonului ar mai cerne piata producatorilor de betoane, ca si inasprirea demersurilor privind controlul calitatii betonului si a implementarii regulamentelor europene in practica”, a precizat Rohan. In plus, acesta a adus in discutie si inadvertenta faptului ca s-au intocmit standarde de cost pentru piste de aeroport din beton si autostrazi din asfalt, dar nu s-au realizat standarde de cost pentru autostrazi din beton. Din comparatia deja aparuta pe site-ul Ministerului Transporturilor reiese ca o pista de beton este mai ieftina cu 7% decat o autostrada realizata din asfalt. Ca exemplu, centura Budapestei, realizata pe trei benzi, este construita din beton, iar autostrazile construite in ultimii cinci ani in Germania, Austria si Polonia sunt tot din beton, avantajele aparand atat din perspectiva pretului, cat si din cea a rezistentei la schimbarile climatice actuale. „Daca vrem sa nu mergem cand pe stanga, cand pe dreapta pe urmatoarele autostrazi, trebuie sa se intocmeasca un standard de cost si pentru autostrazile din beton”, a incheiat Rohan.
 
Aditivii BASF imbunatatesc calitatea structurii de beton
In apropiere de London Bridge este in constructie un zgarie-nori gigantic, denumit „The Shard” („ciobul”). Cu o inaltime de 310 m, cladirea are forma unui turn ascutit, cu fatada realizata integral din sticla, si va fi a doua ca inaltime din Europa la momentul finalizarii, in 2012.
In procesul de constructie au fost utilizati aditivi speciali de la BASF, care au permis, la realizarea fundatiei, turnarea fara intrerupere a 5.500 m3 de beton, ceea ce constituie un record in istoria constructiilor in Marea Britanie. Intreaga fundatie a fost turnata intr-un singur week-end, deoarece este exclus ca echipamentele de constructii sa blocheze traficul.
Pentru inglobarea rapida si completa a armaturilor din otel beton de la baza fundatiei, betonul trebuia sa fie extrem de fluid. In acest scop, BASF a creat un nou aditiv in gama Glenium® SKY, care ofera in plus si avantajul posibilitatii pomparii betonului pana la o altitudine de 300 m. Betonul astfel realizat asigura structurii o rezistenta corespunzatoare presiunii imense generate de inaltimea foarte mare a turnului, echivalenta cu greutatea unui automobil de mici dimensiuni sustinuta pe o suprafata de marimea unui deget de la mana.
In Europa, utilizarea materialelor care sa suplineasca cimentul a fost posibila pana acum doar in cazuri speciale, spre deosebire de SUA, unde BASF a dezvoltat conceptul de „Green Sense Concrete”. Andreas Tselebidis, expert BASF in aditivi pentru betoane, afirma ca „acest beton este format partial din materiale reciclabile. Datorita lor, materialul inovator rezultat este mai ecologic decat betonul conventional.”
Potrivit unei analize a eficientei energetice de-a lungul ciclului de viata al produselor, comparativ cu aditivii conventionali pentru betoane, aditivii Green Sense Concrete necesita cu 30% mai putina energie, produc emisii de CO2 cu 37% mai reduse si consuma cu 35% mai putine materii prime si cu 5% mai putina apa.

Articole similare