Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Reforma normelor Schengen: Austria vrea să-și păstreze dreptul de a controla frontierele

Astfel de controale trebuie să fie permise în continuare „dacă este necesar”, a declarat ministrul de interne Gerhard Karner la Congresul European al Poliției de la Berlin, pe 11 mai. Statele din spațiul Schengen au nevoie de o „protecție solidă a frontierelor externe, astfel încât să putem garanta și în viitor libertatea de călătorie pe continentul nostru”.

Controale la frontiera cu Ungaria și Slovenia pentru încă cel puțin 6 luni

De asemenea, Karner a anunțat că aceste controale la frontierele Austriei cu Ungaria și Slovenia vor continua cel puțin încă 6 luni. Scopul este de a-i opri pe contrabandiștii care profită de frontierele deschise în Europa, în umbra războiului din Ucraina. Din 2015, Germania a restabilit controalele la granița dintre Bavaria și Austria. Regulamentul a fost prelungit până în noiembrie, la instrucțiunile ministrului federal de interne Nancy Faeser (SPD).

De fapt, în spațiul Schengen nu se efectuează controale staționare la frontierele din 26 de țări europene. Cu toate acestea, în ultimii ani, mai multe state au folosit o derogare și au reintrodus controale. Germania controlează frontiera cu Austria din toamna anului 2015. În acel moment, zeci de mii de refugiați și alți migranți au ajuns din Grecia prin ruta balcanică în Europa de Vest.

Decizia Curții de Justiție a UE

Comisia Europeană a propus o reformă în luna decembrie a anului trecut. Se discută ca țările vecine afectate să fie consultate în prealabil.

Potrivit rapoartelor, există, de asemenea, o dorință în cadrul guvernului german pentru o mai mare coordonare, în special din partea Ministerului Federal de Externe. Până în prezent, controalele la frontierele interne au fost decise de Ministerul de Interne, de obicei după discuții cu statele federale afectate.

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis în aprilie că statele pot extinde astfel de controale doar în cazul unei „noi amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne”. Cazul specific se referea la practica de la frontiera dintre Austria și Slovenia.

Faeser a făcut referire la „situația fragilă de la granița dintre Turcia și Grecia, la potențialul de migrație ilegală de-a lungul rutei balcanice și pe ruta mediteraneană centrală”, precum și la „migrația secundară ilegală considerabilă” pentru a justifica controalele din Germania.

Acest lucru este afirmat într-un răspuns al guvernului federal la o întrebare adresată de Clara Bünger, purtătorul de cuvânt al Partidului Stângii pentru politica privind refugiații. Examinarea posibilelor efecte ale hotărârii CJUE este încă în curs de desfășurare.

Articole similare

Ad