Potrivit Eurostat, Romania si Bulgaria sunt cele mai sarace state din Uniunea Europeana (din punct de vedere al nivelului salarial mediu), urmate de Ungaria si Polonia. Si daca la calculul acestei situatii au stat la baza rezultatele financiare din 2008, cand Romania a inregistrat un boom economic, este foarte posibil ca prapastia dintre tarile vest-europene si nou-veniti sa se fi adancit si mai mult dupa un 2009 foarte dificil pentru statele estice.
Polonia, Cehia si Slovacia au toate motivele sa vada sfarsitul crizei cat mai aproape, in timp ce romanii cauta inca resurse de finantare pentru a-si mentine afacerile pe picioare, cauta noi piete de desfacere a produselor in Vestul Europei, dar, in acelasi timp, cauta modalitati legale de evitare a taxelor si impozitelor pentru a-si putea pastra angajatii. Adevarul este ca, atata vreme cat institutiile de Stat nu dau impresia ca folosesc util taxele si impozitele adunate de la contribuabili, nici companiile si nici angajatii nu se simt prea vinovati din cauza ca nu-si declara in mod corect veniturile. Iar agitatia noului guvern de a colecta venituri cu orice pret – chiar cu riscul disparitiei multora dintre companii – ii indreptateste pe intreprinzatori sa creada ca o politica fiscala inteligenta, care sa aduca o reducere cat mai mare a nivelului taxelor si impozitelor datorate Statului, este o conduita de afaceri corecta.
Trecerea de la impozitarea pe venit (cu 3%) la cea pe profit (16%) va determina reducerea si mai mare a numarului de companii anul acesta, majoritatea intreprinderilor urmand sa se desfiinteze sau sa se transforme in Persoane Fizice Autorizate (PFA). Statutul de PFA ii va ajuta in continuare pe unii dintre angajatii actuali sa-si pastreze slujbele, platindu-si insa singuri asigurarile sociale, la nivelul salariului minim pe economie, mai ales ca aceste sume par oricum sa fie foarte putin utilizate in favoarea celor care contribuie la acest sistem. Obligativitatea platii CAS si pentru cei remunerati in sistem de drept de autor va duce, din nefericire, la cresterea si mai mare a numarului persoanelor fara ocupatie, daca nu tot la aparitia unor noi PFA-uri. Cresterea numarului de someri pare, la acest moment, cel mai mare pericol pentru economie, deoarece, in conditiile in care rata somajului este in crestere, puterea de cumparare a romanilor scade constant si, odata cu ea, consumul si nevoia de transport si de logistica pentru marfurile de import.
Aceasta reducere a consumului a dus la pierderea slujbelor, mai ales ale oamenilor din vanzari si ale strategilor logistici, in unele cazuri, ca urmare a nevoii de reducere, pe cat posibil, a cheltuielilor fixe ale companiilor. Specialisti angajati sau free-lancer-i (mai mult sau mai putin cu statut de PFA) sunt solicitati in ultima vreme in calitate de consultanti externi pentru imbunatatirea proceselor din cadrul companiilor care aleg, astfel, sa nu mai externalizeze activitatea de logistica, ci sa-si efectueze singuri aceste servicii, sub „comanda“ consultantilor externi. O alta tendinta „inversa“ progresului logistic este renuntarea la stricta specializare si abordarea altor domenii, in premiera, din dorinta de acoperire cat mai buna a capacitatilor de operare logistica. Astfel, vedem tot mai multi operatori logistici din automotive care s-au reorientat catre domeniile alimentar sau chiar farmaceutic, pentru a-si salva afacerile si investitiile in perioada de criza. Iar experienta logistica si, totodata, entuziasmul dat de nevoia de invatare si descoperire a unei noi industrii aduc rezultate neasteptat de bune. Industria se reinventeaza permanent. Totul este sa nu ne pierdem speranta si luciditatea.
