Aglomerația portuară duce la timpi de așteptare de până la trei săptămâni. De aceea expertul Steffen Günner preconizează că pe termen lung prețurile vor crește pentru consumatori, iar creșterile de costuri pun producătorii sub presiune.
Izbucnirea violențelor în Bangladesh, care au dus la sute de morți și la prăbușirea Guvernului, va avea drept consecință pe termen lung creșterea prețurilor pentru îmbrăcăminte, ceea ce va afecta atât importatorii, cât și consumatorii, crede Steffen Günner, directorul general pentru achiziții în cadrul furnizorului de servicii Bay City. El cumpără aproximativ 30 de milioane de articole pe an pentru 20 de mărci europene, lanțuri de retail și magazine de tip discount din a opta cea mai mare țară ca mărime din lume. În acest sens, el contrazice reprezentanții asociațiilor care și-au exprimat recent prudența cu privire la impactul revoltelor. „Consumatorii nu vor observa nimic în următoarele zile sau săptămâni, și asta este adevărat. Dar prețurile pentru îmbrăcăminte vor crește cel târziu până la jumătatea lui 2025.”
Günner consideră că atât comercianții cu amănuntul, cât și discounter-ii din Germania vor trebui să suporte costurile de achiziție și de transport în creștere. Cu toate că aproape toate fabricile din Bangladesh s-au redeschis după o închidere forțată de două săptămâni – din cauza interdicțiilor impuse de guvern și a „sărbătorilor” de la începutul lui august – deja se produc blocaje și întârzieri de aprovizionare. În prezent, țesăturile pe care Bangladesh le importă pentru prelucrare ulterioară, în special din China, sunt blocate în vamă, în porturi și aeroporturi timp de aproape trei săptămâni. Acest lucru este confirmat și de Ralf Duester, director general al Setlog, al cărui software SCM, OSCA, este utilizat de Bay City pentru gestionarea lanțurilor de aprovizionare: „În prezent, vedem și auzim despre întârzieri de două până la trei săptămâni în timpul estimat de sosire a mărfurilor din industrie”, explică Duester. Săptămâna trecută, el a analizat datele a circa 20 de jucători din domeniu. Împreună, aceste mărci de confecții se aprovizionează cu peste 25% din produsele lor numai din Bangladesh.
Potrivit lui Günner, problemele la vamă ar fi din cauza posturilor vacante care nu au fost încă ocupate de guvernul de tranziție. Însă vama este doar una dintre probleme; cealaltă este infrastructura deteriorată. Numeroase drumuri și clădiri au fost avariate în timpul confruntărilor violente dintre loialii guvernului, membrii opoziției și studenți. Ca urmare, nici măcar transportul în comun pe care se bazează navetiștii pentru a ajunge la serviciu nu mai funcționează corespunzător. „În prezent, doar aproximativ 75% din forța de muncă se prezintă la fabricile de textile”, spune Günner.
Această situație pune proprietarii și managerii de fabrici sub o presiune semnificativă: aceștia nu pot respecta programele de producție și nu pot îndeplini cantitățile de produse care trebuie livrate conform comenzilor acceptate adesea cu luni în avans. La rândul său, acest lucru creează un cerc vicios de facturi parțial plătite sau neplătite de la importatori și de salarii neplătite de la începutul protestelor, la mijlocul lui iulie.
Și există și un alt motiv pentru nopțile nedormite ale managerilor: în urma grevelor muncitorilor din industria textilă, o comisie numită de guvern a introdus în urmă cu câteva luni o creștere a salariului minim de 56,25%, până la 104 euro, începând din decembrie. „Aceste creșteri salariale nu au fost încă luate în considerare, împreună cu creșterea costurilor energiei și a inflației”, explică Günner.
El consideră că multe fabrici nu își vor putea reveni din criza fluxului de numerar. Dacă salariile nu sunt plătite, angajații vor intra din nou în grevă. „Iar unele dintre aceste greve nu sunt doar pașnice. Uneori, muncitorii chiar își distrug propriile locuri de muncă”, explică Günner. El se așteaptă ca prețurile de achiziție – cum ar un preț mai mic de un euro pentru un tricou de copii – să nu mai fie sustenabile pentru lanțurile de magazine de retail sau de tip discount din țară.
Cu toate acestea, multe lanțuri de vânzare cu amănuntul – în special cele care oferă produse durabile – ezită să transfere creșterile de prețuri ale furnizorilor către consumatorii din Germania. Potrivit lui Günner, acestea se gândesc de două ori înainte de a crește prețurile, deoarece furnizorii cu costuri reduse care nu acordă prioritate sustenabilității le-ar putea lua cota de piață.
Atât Günner, cât și Duester se tem că, dacă situația nu se îmbunătățește, Bangladesh și-ar putea pierde poziția de „fabrică de cusut a Europei” și de a doua cea mai importantă țară de import pentru furnizorii de confecții din Germania, în ciuda capacității sale mari de producție. „Acest lucru ar fi, de asemenea, un regres semnificativ pentru obiectivele climatice: Bangladesh, care a făcut mari progrese după dezastrul de la Rana Plaza, a avansat considerabil în acest domeniu, mult mai mult decât alte țări asiatice, dintre care unele se află încă în primele etape de certificare. În plus, Bangladesh oferă un raport excelent preț-performanță pentru o industrie sustenabilă a confecțiilor”, explică Duester. Inițiativa de sustenabilitate a țării, într-o națiune cu aproximativ 170 de milioane de locuitori, este o rază de speranță pentru industria textilă. „Importatorii care doresc să ofere produse durabile analizează cu atenție dacă ar trebui să renunțe la Bangladesh ca țară de producție”, adaugă Duester.
Articol furnizat de SETLOG
(Traducerea și adaptarea: Larisa ILINESCU)
