În 2023, Uniunea Europeană a alocat pentru sănătate aproximativ 1.720 miliarde de euro, echivalentul a 10% din PIB-ul UE, potrivit datelor Eurostat. 
În perioada 2014–2023, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a cheltuielilor de sănătate pe cap de locuitor din UE: +155,6%, potrivit unei analize Business Forum bazate pe date Eurostat. 
La nivelul întregii Uniuni, cheltuiala medie de sănătate per locuitor a crescut de la 2.668 euro în 2014 la 3.835 euro în 2023, ceea ce înseamnă o majorare de 43,7% în nouă ani.

În aceeași perioadă:

• România: +155,6% la cheltuiala per locuitor – cea mai mare creștere din UE
• Bulgaria: +148,9%;
• Lituania: +143,8%;
• Letonia: +135,8%;
• Polonia: +116,6%;
• Cehia: +116,2%;
• Estonia: +114,6%;
• Croația: +108,9%; 

La polul opus, Suedia consemnează o creștere de doar 15,2% în perioada 2014–2023, ceea ce ilustrează contrastul dintre țările „vechi” ale UE, cu sisteme mature și bine finanțate, și statele din Europa Centrală și de Est, aflate încă într-un proces accelerat de recuperare. 

România cheltuie puțin, chiar și după creșterea spectaculoasă

Dacă ne uităm la ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB, imaginea se schimbă semnificativ.

În 2023:

• Media UE: 10% din PIB alocat sănătății; 
• Germania: 11,7% din PIB;
• Franța: 11,5%;
• Austria și Suedia: 11,2%;
• România și Luxemburg: doar 5,7% din PIB, printre cele mai mici ponderi din UE;
• Ungaria: 6,4%;
• Irlanda: 6,6%.

Cu alte cuvinte, chiar dacă România are cea mai mare creștere procentuală per capita, raportat la PIB rămâne în zona inferioară a Uniunii. Creșterea cheltuielilor s-a produs pornind de la un nivel foarte redus, iar efortul bugetar – ca pondere în economie – rămâne modest comparativ cu standardele vest-europene.

Nivelul absolut al cheltuielilor: România încă la mare distanță de media UE

Un alt indicator esențial este valoarea absolută a cheltuielilor pe cap de locuitor.

Conform profilului de sănătate al României realizat de Comisia Europeană și OECD, în 2021:

• România cheltuia aproximativ 1.663 euro per capita pentru sănătate;
• această valoare reprezenta mai puțin de jumătate din media UE;
• cheltuielile curente de sănătate reprezentau 6,5% din PIB, circa 80% provenind din surse publice. 

Un alt raport bazat pe „Health at a Glance: Europe 2024” menționează că Germania cheltuie în jur de 5.300 euro per persoană pe an, de circa trei ori mai mult decât România, Bulgaria și alte state cu venituri mai mici. 

Prin urmare, chiar dacă ritmul de creștere este impresionant, România rămâne, ca nivel absolut, în partea inferioară a clasamentului european.

De ce crește atât de mult cheltuiala sanitară în România?

Explicația pentru dinamica ridicată a cheltuielilor per capita în România este mai degrabă structurală decât spectaculoasă:

1. Efect de bază foarte scăzută
   • România a pornit, în 2014, de la unul dintre cele mai mici niveluri de cheltuieli de sănătate per locuitor din UE. Creșterile ulterioare, chiar dacă în cifre absolute nu sunt uriașe, se traduc într-o majorare procentuală foarte mare.
2. Creșteri salariale în sectorul medical
   • În ultimul deceniu au avut loc majorări semnificative de salarii pentru medici și asistenți, precum și corecții ale unor grile de venit – toate reflectate în creșterea cheltuielilor publice de sănătate.
3. Impactul pandemiei COVID-19
   • 2020–2022 au adus creșteri de cheltuieli în toate statele europene, prin programe de testare, vaccinare, echipamente medicale, suplimentarea paturilor ATI și consolidarea infrastructurii spitalicești. România nu a făcut excepție, iar o parte din aceste cheltuieli suplimentare se propagă și în anii următori. (mai ales dacă ne gândim la procesul pierdut de România în faţa Pfizer pentru dozele de vaccin comandate inutil şi refuzate, ulterior)
4. Investiții în infrastructură și echipamente
   • Programe de modernizare a spitalelor, fonduri europene, proiecte finanțate prin PNRR și consolidarea unor servicii medicale specifice (oncologie, cardiologie, screening etc.) se regăsesc treptat în cifrele de cheltuieli.
5. Alinierea treptată la standardele europene
   • Deși încă departe de medie, România se află într-un proces de recuperare a decalajelor, ceea ce implică ani de creșteri anuale