Constanța a găzduit în vara lui 2024, pentru a treia oară, evenimentul Black and Caspian Sea Ports & Logistics, la care au participat peste 300 de înalți oficiali guvernamentali, companii lidere pe piața de transport și servicii conexe, cadre universitare și factori de decizie în domeniul achizițiilor din întreaga lume. Aceștia au discutat, așa cum ați putut vedea deja în numărul din septembrie al revistei Logistica, despre comerțul și investițiile globale și regionale și au avut ca scop, la fel ca organizatorii evenimentului, consolidarea relațiilor din comerțul internațional, determinarea principalelor provocări cu care se confruntă piața și atragerea de investiții și de trafic de mărfuri la Marea Neagră și pe coridorul Mării Caspice.
Portul Constanța, în calitate de gazdă, și-a propus prin participarea la eveniment să-și crească vizibilitatea și astfel să atragă noi parteneri de afaceri pentru firmele cu activitate pe platforma sa, iar de la Mihai Teodorescu, director general al CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, am aflat mai multe detalii în acest sens.
Tranzit: Care a fost principalul obiectiv al Portului Constanța la acest eveniment?
Mihai Teodorescu: Portul Constanta este un nod maritim vital pentru legătura dintre Europa de Vest, Europa Centrală și de Est, pe de o parte, și Asia Centrală și Orientul Îndepărtat, pe de altă parte. Recordul realizat anul trecut, un trafic total de aproape 93 de milioane de tone, ne motivează să ne consolidăm relațiile de cooperare cu țările din hinterland și nu numai, pentru atragerea constantă de noi fluxuri de marfă.
Ce conexiuni/operațiuni există între Portul Constanța și celelalte porturi reprezentate la eveniment?
În cadrul evenimentului am avut întâlniri cu o parte dintre reprezentanții porturilor prezente, în special Baku (Azerbaidjan), Aktau (Kazahstan) și Poti (Georgia), cu care Portul Constanța are încheiate protocoale de colaborare.
Administrația Porturilor Maritime s-a implicat activ într-un proces continuu de menținere și căutare a unor noi parteneriate între porturile de la Marea Neagră, cu scopul deschiderii de noi rute comerciale cu porturi din întreaga lume.
CN APM SA a parafat parteneriate, printre altele, cu porturile Aktau, Poti și Batumi, cu State Service for River and Maritime Transportation (Turkmenistan), cu porturile Qingdao și Ningbo (China), cu Baku și cu Busan (Coreea de Sud).
Schimbul de informații între acești parteneri se axează pe identificarea blocajelor și crearea unui proces prin care să se utilizeze soluții optime, care pot fi oferite tuturor actorilor implicați în transportul intermodal pe coridorul Asia-Europa.
România este extrem de interesată să joace un rol important pe ruta spre Marea Caspică, în cadrul proiectelor de transport intermodal, prin potențialul său de atragere a fluxurilor de mărfuri și avantajele acestei rute de transport.
Care sunt țările spre care pleacă cele mai multe mărfuri din Portul Constanța?
Principalele țări de destinație pentru mărfurile care pleacă de la noi sunt Egipt, Iordania, Spania, Maroc, Coreea de Sud, Algeria, Tunisia, Arabia Saudită, Turcia, Israel și Franța.
În prezent, Portul Constanța este legat cu porturi din întreaga lume prin 13 linii regulate de containere și trei linii regulate de Ro-Ro.
Spre ce destinații pleacă autoturismele Dacia și Ford exportate din România?
Itinerariul celor trei linii de Ro-Ro care funcționează în Portul Constanța cuprinde destinații precum Poti, Karasu, Efesan și Borusan (Turcia), Sete (Franța), Barcelona, Malaga, Vigo și Valencia (Spania), Tanger Med și Casablanca (Maroc), La Goulette (Tunisia) și Piraeus (Grecia).
Când ați început colaborarea cu fiecare dintre porturile care au avut reprezentanți la eveniment? Care au fost cele mai importante modificări care au apărut în relația cu acestea în ultimii ani, pe fondul pandemiei, războiului din Ucraina, crizelor din Suez sau de la Marea Roșie și al altor evenimente care au afectat transportul maritim la nivel global?
Noua situație din Marea Neagră a impus o revizuire și reconfigurare a coridoarelor logistice. În acest sens, Middle Corridor a devenit principala opțiune de a ajunge în Europa, pe fondul restricțiilor privind tranzitul prin Rusia.
Portul Constanța este nodul de legătură pentru mărfurile tranzitate pe Middle Corridor către UE și, de asemenea, poate conecta Marea Neagră de Marea Baltică, fiind practic legătura pentru trei piețe: Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Caspică.
Care sunt regiunile de interes pentru Portul Constanța în ceea ce privește conexiunile și dezvoltarea specifică a acestora?
Pe partea de vest sunt legăturile cu Marea Baltică, și în acest sens avem Inițiativa Trei Mări care promovează trei proiecte privind Portul Constanța: Via Carpathia (culoar rutier), Fairway Dunăre și Rail2Sea, care este cel mai important.
Obiectivul proiectului Rail2Sea este de a conecta portul Gdansk din Polonia și portul Constanța printr-un coridor feroviar care traversează Polonia, Slovacia, Ungaria și România, legând centrele industriale din aceste țări și oferind o conexiune la Rail Baltica la Varșovia, un alt coridor feroviar către Lituania, Letonia și Estonia.
Iar pe partea de est sunt importante legăturile din Marea Neagră cu porturile georgiene, având în vedere Middle Corridor.
Există o linie care face legătura între Poti și Constanța și aceasta are potențialul de a crește datorită fluxurilor de trafic care vin dinspre Marea Caspică. Există, de asemenea, un potențial în creștere datorită investițiilor în infrastructura maritimă și portuară din Kazahstan, Azerbaidjan și Georgia și datorită îmbunătățirii capacităților portuare ale acestora.
O altă piață prioritară pentru noi este hinterlandul portului care este reprezentat de țările dunărene: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Croația, Austria, Cehia, Germania și Moldova.
Iar din 2022, așa cum se știe deja bine, Constanța a devenit port maritim pentru mărfurile ucrainene.
Care sunt principalele protocoale de colaborare și memorandumuri încheiate cu porturi și autorități din întreaga lume?
Avem astfel de colaborări cu Busan Port Authority din Coreea și cu portul Brcko (Bosnia și Herțegovina), ambele din 2023, cu PT Pelabuhan (Indonezia – din 2020), Anaklia (Georgia) și portul Krems (din Austria, prin Rhenus Donuhafen Krems), din 2018, cu Baku International Sea Trade Port CJSC, portul Ningbo, Alexandria Port Authority din Egipt și Portul Gdansk din Polonia, din 2017, și cu Qingdao Port și China Shippping Holding din China, cu portul Augusta din Italia, cu DOE Europe SE din Cehia și cu portul Vukovar din Croația, din 2015.
Colaborări mai vechi de 10 ani avem cu porturile Baja din Ungaria și Pancevo din Serbia, din 2014, cu Federația Porturilor Dunărene și Federația Transportatorilor Navali din Ungaria, din 2013, cu portul Poti, DP World UAE Region FZE din Emiratele Arabe Unite, portul Batumi, Serviciul de Stat al Transportului Maritim și Fluvial din Turkmenistan și UN Ro-Ro Pendik Port din Turcia, din 2011.
Dar și cu Autoritatea Portului Durres din Albania, portul Lattakia din Siria, Asociația Centrelor de Logistică din Ungaria, toate din 2010, Autoritatea Portului Veneția din Italia și portul Koper din Slovenia, din 2008, Aktau International Commercial Sea Port, din 2007, Autoritatea Portuară Valencia din Spania, din 2003, Portul Montevideo din Uruguay, din 2000, și Administrația Portului Buenos Aires din Argentina, din 1999.
(A consemnat: Petronela BĂDESCU)
