Pentru tranziția către o economie sustenabilă, România și-a propus ca obiective cheie producerea a 153.000 de tone de hidrogen regenerabil pe an și reducerea emisiilor de CO2 cu peste 2 milioane de tone până în 2030. În Strategia Națională a Hidrogenului 2023-2030 se precizează că aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial și de transport, aliniindu-se cu obiectivele europene privind energia curată.

Strategia, elaborată de o echipă de experți de la Horváth România și PwC România, a analizat potențialul de producție și consum al hidrogenului regenerabil, fiind una dintre principalele opțiuni a UE către o economie fără gaze cu efect de seră. Hidrogenul regenerabil produs prin electroliza apei, folosește surse regenerabile de energie electrică, precum energia solară, eoliană sau hidroelectrică, printr-un proces care nu generează emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Potrivit comunicatului de presă, potențialul de creștere economică, grație utilizării hidrogenului, va fi obținut prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate” (industrii dificil de decarbonizat) printre care se află producția de oțel și industria petrochimică (rafinarea petrolului, producția de îngrășăminte) și transportul greu.

Un prim pas important în această direcție va fi crearea așa-numitelor „văi de hidrogen” (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potențialul de producție la diverse centre industriale și de transport din apropiere. În cazul României, Strategia a identificat cinci ecosisteme ce pot fi dezvoltate în următoarele regiuni strategice: (1) Bucureşti – Ploieşti – Târgoviște – Pitești; (2) Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia; (3) Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș; (4) Galați – Brăila – Tulcea; și (5) Craiova – Slatina – Târgu Jiu.

Printre obiectivele generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului se numără:

• Utilizarea hidrogenului regenerabil în industriile în care nu sunt posibile alte opțiuni (precum electrificarea) și în care înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogen regenerabil are impact maxim pentru reducerea emisiilor.
• Creșterea economică prin dezvoltarea industriilor hard-to-abate și creșterea competitivității acestora. 48,7 kt/an de hidrogen regenerabil până în 2027 şi 152,9 kt/an până în 2030.
• Dezvoltarea tehnologică și stimularea inovării prin investiții în cercetare şi inovare, pentru susținerea dezvoltării tehnologiilor din aria hidrogenului regenerabil și mobilizarea capitalului românesc în aceste domenii.
• Integrarea hidrogenului în sectorul energetic, prin utilizarea soluțiilor Power-to-X (ce permit conversia, stocarea și utilizarea energiei electrice regenerabile) şi a mecanismelor de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic.

De asemenea, Strategia vizează utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producția de oțel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluții pentru transportul de marfă, transportul public şi aviație. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.

Totodată, planurile include conectarea la rețeaua europeană de transport al hidrogenului, European Hydrogen Backbone, pentru a promova exporturile și a integra piețele locale în lanțurile internaționale de aprovizionare. Promovarea de parteneriatele internaționale pentru dezvoltarea pieței hidrogenului și atragerea de investiții.

Luând în considerare potențialul de energie regenerabilă din România (factori de capacitate medii pentru energia eoliană și solară), costul mediu real al producției de hidrogen regenerabil este estimat la 3,6-5,4 EUR/kg H2 în condițiile actuale (până în 2030). Cea mai mare parte a costurilor hidrogenului regenerabil o reprezintă costul electricității verzi (65%), urmat de costurile operaționale (16%) și costurile de capital (14%), ținând cont de faptul că factorul mediu de capacitate al electrolizoarelor este de 40% (echivalentul a 3.530 de ore de funcționare la capacitate maximă).

„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivității industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esențială în păstrarea competitivității economice a sectoarelor industriale care nu au alte opțiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susținute de finanțări semnificative din fonduri europene dedicate.”, a declarat Cătălin Stancu, Consultant, Horváth România.

Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor rețele de transport de gaze curate și utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport și stocarea energiei.