Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Sansa constructiilor ramane infrastructura

Devenita deja traditionala, conferinta „Mediafax Talks about Construction” a reunit luna trecuta, sub tema „Piata constructiilor in 2011”, reprezentanti atat ai constructorilor si ai producatorilor de materiale din industria de profil, cat si ai autoritatilor. Delegat al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului (MDRT), secretarul de stat Eugen Curteanu a adoptat un discurs optimist, pe baza semnalelor de usoara revenire a economiei, dupa doua trimestre succesive de crestere. Neconvingator in fata celor prezenti, acestuia i s-a tras un semnal de alarma, de catre cei direct implicati in industria constructiilor, ca pana nu vor incepe proiectele de anvergura promise, in special din infrastructura, piata constructiilor nu are sanse prea mari de revenire.

 
Curteanu a tinut sa precizeze ca „nu putem vorbi de un reviriment al pietei constructiilor, insa programul national de dezvoltare a infrastructurii inceput in 2010 si-a aratat roadele inca din ianuarie. Cu toate ca mana intinsa de Guvern sectorului constructiilor presupune si o mana intinsa a constructorilor catre Guvern, dar si catre societatea romaneasca”, a tinut sa precizeze Curteanu.
Apoi, desi secretarul de stat din MDRT a afirmat ca exista o activitate febrila pentru deschiderea unor noi tronsoane de autostrada, ca cele dintre Orastie si Deva sau dintre Arad si Timisoara, presedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC), Cristian Erbasu, este de alta parere: „demararea proiectelor de anvergura din Romania este amanata de foarte multa vreme. De aceea, chiar daca la nivel de economie vorbim de un mic reviriment, pentru constructori, pana nu se vor demara aceste lucrari, va fi extrem de greu, mai ales in situatia in care inclusiv piata imobiliara este inca prabusita.”

Bugetarile se fac haotic
Pe de alta parte, nu numai autoritatile sunt de vina pentru situatia actuala dificila. „Companiile de constructii, in loc sa se concentreze pe ofertare in sine, se concentreaza si pe contestarea concurentei, procedeul devenind pentru unii o veritabila afacere”, a precizat Erbasu. Si, chiar daca la nivel guvernamental s-au incercat masuri care sa mai atenueze acest fenomen, proiectele majore continua sa intarzie, multe ramanand la nivel de intentie, desi au fost anuntate in urma cu doi ani. „Totul se invarte in jurul bugetelor. La Primaria Municipiului Bucuresti, desi suntem la jumatatea anului, inca nu se stie clar ce proiecte beneficiaza de fonduri. In plus, au ramas neincheiate o serie de proiecte dupa ce le-au fost alocate doar 5-10% din sumele necesare”, a precizat Erbasu, subliniind: „si, pentru ca multe companii au probleme majore deja, iar altele au dat faliment, peste cativa ani n-o sa mai avem cu cine construi, chiar daca piata isi revine sau va fi in continuare o crestere artificiala a unor preturi de nisa din lipsa concurentei.”

Bancile ar putea impulsiona piata
O alta problema a constructorilor este si fluctuatia preturilor materialelor, in conditiile in care proiectele de anvergura au o perioada de executie mare. Producatorii si furnizorii se lovesc de cresterea foarte mare a pretului motorinei, care, pentru anumite materiale de constructii, are un impact semnificativ, existand chiar situatii in care oferta initiala de pret a fost, in numai trei luni, majorata cu 30%. Apoi, exista companii mai mici care, din lipsa de comenzi, au intrat in insolventa, cele mari regland in acest moment piata. „N-o fac in sensul rau, ci doar isi doresc sa se protejeze”, a mai spus Erbasu.
Pe de alta parte, firmele de constructii, in ultimii doi ani, au suferit o decapitalizare dramatica. „Trebuie gasite solutii si pentru astfel de probleme, pentru a evita aparitia ulterioara a unor cosmetizari de tipul lucrarilor suplimentare, care incearca sa acopere fie oferte subevaluate, fie disfunctionalitati de pe piata”, a punctat presedintele PSC. Iar fara ajutorul si sustinerea bancilor firmele de constructii nu vor fi dispuse sa cheltuiasca sume foarte mari pentru a sustine aceste proiecte pe 7-8 ani.
De asemenea, exista si problemele legate de cadrul legal actual. „Legislatia care pentru unii pare buna in piata este interpretata diferit. Exista foarte multe legi modificate in ultima perioada care inca nu au norme, ceea ce pune agentii economici in imposibilitatea realizarii unei planificari predictibile”, a precizat presedintele PSC.
In plus, aparitia noului cod al muncii a fost urmata imediat de o avalansa de controale asupra firmelor. „Este adevarat ca in constructii munca la negru este un fenomen vechi de 20 de ani, dar nu se combate numai in felul acesta. Controalele ar trebui sa fie o activitate normala, indiferent de forma codului muncii”, a mai spus Erbasu.

Industria cimentului pune umarul la protectia mediului
Prezent la conferinta, presedintele CIROM, Mihai Rohan, a afirmat ca „piata constructiilor a pierdut cel mai mult in urma crizei, suferind o cadere de 50% in ultimii doi ani, industria constructiilor realizand acum doar 8-9% din PIB, dupa circa 10 procente in 2007-2008”.
Implicit, productia de ciment din Romania a scazut de la sase milioane de tone in 2000 la 10,6 milioane de tone in 2008, sau la sapte milioane de tone in 2010. „Anul trecut, scaderea productiei a fost de circa 12%. In constructii a fost chiar mai mare, de 17%, ceea ce arata ca suntem afectati cu totii”, a punctat Rohan, care considera ca unul dintre indicatorii ce arata modul in care merge economia este consumul de ciment pe cap de locuitor. Astfel, daca la nivelul Europei se inregistreaza un consum mediu de 450 kg ciment/locuitor, in vremurile de boom din Romania s-a ajuns chiar la 517 kg/locuitor, dupa care s-a stabilizat la 423 kg ciment/locuitor. „Insa Europa consuma aceasta medie de 20 de ani, ajungand la o infrastructura dezvoltata, in vreme ce in Romania exista inca o lipsa acuta de drumuri, porturi sau aeroporturi, ca si de constructii rezidentiale, spatii de birouri sau comerciale. Ca atare, ar trebui sa dublam consumul de ciment ca sa putem cupla infrastructura noastra cu cea a Europei”, a precizat Rohan. Pe de alta parte, din 1998 pana in prezent, in industria cimentului s-au investit circa 1,6 miliarde de euro, din care 130 de milioane de euro numai pentru protectia mediului. „Detinem instalatii in care putem arde de la cauciucuri pana la namoluri, reziduuri de rafinarii, reziduuri de lemn sau de plastic. Si, daca in 2005 utilizam la producerea cimentului 40.000 t de deseuri, in 2010 am ajuns la 160.000 t. In plus, cele mai noi cercetari au demonstrat ca betonul din constructii detine capacitatea de a absorbi, in timp, CO2 din atmosfera”, a mai spus reprezentantul CIROM.

Recesiunea poate reveni in Romania
In privinta materialelor de zidarie, Marius Marin, presedintele Pro-BCA si CEO Macon, este de parere ca cea mai mare problema actuala se regaseste in nerespectarea standardelor in vigoare de catre toti producatorii, mai ales pe o piata in care prognozele sunt in scadere. „Anul trecut previzionasem o crestere de 4-5% pentru piata materialelor de zidarie. In ianuarie am modificat prognoza, sperand macar la o mentinere la nivelul lui 2010. Insa, daca lucrurile nu se schimba si daca nu incep proiectele sustinute direct sau indirect de catre stat, consider ca piata va scadea cu 5-6 %”, a spus acesta.
Preturile de desfacere, pentru importuri, au scazut in aprilie cu circa 12%, iar pentru producatorii autohtoni intre 11 si 19%. „Este greu de crezut ca dupa primele patru luni din 2011, in care pretul transportului a crescut, ca si cel al ambalajului, iar pretul cimentului s-a mentinut, mai poti gasi solutii rezonabile de supravietuire dupa doi ani in care toti producatorii de BCA au facut mari reduceri de costuri”, a precizat Marin, subliniind: „principala problema este faptul ca singurul lucru care dicteaza in piata este pretul. Iar importurile care nu respecta standardele din Romania predomina si, din pacate, duc la pierderea masiva a locurilor de munca.”
Apoi, pentru perioada 2012-2014 se contureaza un mare pericol: efectul liberalizarii pretului gazului si al energiei electrice, ca si al liberalizarii pretului certificatelor verzi (de CO2) de la 1 ianuarie 2013, conjugat cu faptul ca se acorda subventii mai mari pentru energia verde sau eoliana decat ofera astazi Europa vestica, reprezinta o povara in plus pentru producatori, iar pentru industria clasica din Romania constituie un mare risc. „Nu invatam din ceea ce au patit alte state europene. Situatia actuala a Spaniei se datoreaza faptului ca a ars etape in investitiile pentru energia regenerabila si in acordarea de subventiilor pentru aceasta, punand o povara prea mare pe industria clasica si ducand la o pierdere masiva de locuri de munca, a precizat Marius Marin, punctand: „Vor pleca producatorii din Romania in tarile care nu sunt in CE si care nu au reguli atat de stricte, cum ar fi Belarus, Rusia si Ucraina. Si, astfel, se poate intoarce recesiunea in Romania.”

Articole similare