Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Schimbari de legislatie pe o piata care abia se stabilizeaza

Conferinta Tranzit de la inceputul lui iunie s-a bucurat de participarea a 230 de reprezentanti ai unor firme care au printre obiectele de activitate transportul, iar aproape 70 din managerii lor au acceptat sa raspunda intrebarilor noastre legate de situatia pietei in 2011, oportunitatile pe care aceasta le mai ofera, investitiile care par sa fi reinceput, deschiderea spre domenii de activitate conexe si, nu in ultimul rand, propunerile MTI legate de accesul la piata. Firmele chestionate au de la sapte la peste 700 de angajati si parcuri auto cuprinse intre cinci si 458 de vehicule comerciale, iar domeniile in care activeaza sunt transportul intern, international si/sau intracomunitar de marfuri generale, cereale, ADR, frigorifice, materiale de constructii, produse de panificatie sau bunuri agabaritice, dar si logistica sau expeditii.        
 

Din chestionarele completate reiese faptul ca 69,5% dintre respondenti au obtinut profit in 2010 din activitatea de transport.
Din punct de vedere al profitabilitatii, primele luni din 2011 sunt mai bune decat perioada similara din 2010 pentru 37,5% dintre respondenti, pentru acelasi procent sunt la fel de bune, iar pentru 25% dintre firme sunt mai slabe.
Tarifele de export sunt apreciate ca fiind mai bune decat in 2010 de 42,8% dintre respondenti, la fel de bune, de 38%, si mai mici, de restul managerilor.
In ceea ce priveste tarifele de import, ele au fost mai bune in 54,5% din cazuri, la fel de bune in alte 22,7%, pentru ca restul firmelor sa considere ca sunt mai proaste decat in 2010.
Asta in timp ce costurile sunt mai mari pentru 70,8% din respondenti, egale cu cele din 2010 pentru 10,6%, si mai mari pentru restul.
In 2011, camioanele a jumatate din firmele chestionate au parcurs la fel de multi kilometri ca in 2010, pentru 40,9% dintre ei valorile sunt egale, iar restul au inregistrat o medie cu circa 20% mai mica decat anul trecut. Iar kilometrii in gol au fost la fel de multi ca in 2010 in cazul a 60,8% din respondenti, mai multi pentru 21,7%, si mai putini pentru restul firmelor.
59% dintre transportatori nu au primit propuneri de a fi preluati sau a incheia parteneriate cu firme europene, iar in cazul unora nici nu ar fi fost posibil, deoarece fac parte din grupuri multinationale. Unii manageri au declarat ca sunt interesati de parteneriate, nu de vanzarea societatii, iar altii, chiar daca ar fi fost „curtati“, nu ar fi luat o astfel de decizie. In ceea ce priveste ofertele, ele au venit din Austria, Spania, Germania, Italia, Benelux si Danemarca.
60,8% dintre respondenti intentioneaza sa se implice in 2011 si in alte activitati sau segmente de activitate, cei mai multi vizand transportul intracomunitar, logistica, dar si service-ul de camioane/autocare, importul de piese auto, retailul sau distributia. Iar dintre relatiile noi pe care le-ar incerca, cel mai des este vizata Turcia.
Pentru firmele care fac transport international, cele mai avantajoase relatii – din punct de vedere al tarifelor si al posibilitatii de a gasi repede si cat mai aproape marfa de retur – sunt Germania (dar prin Cehia, nu prin Austria), Italia si Anglia, urmate la distanta de Olanda, Polonia, Franta, Grecia, Cehia si Bulgaria.
68,4% dintre managerii care au raspuns intrebarilor noastre nu si-au inchiriat camioanele in Comunitate. Aceasta e o solutie avantajoasa deoarece permite realizarea unui numar mare de kilometri (peste 130.000 km/an), cu costuri mai mici si tarife mai mari, in conditiile unei infrastructuri de calitate, ceea ce inseamna cifra de afaceri foarte mare. In plus, e asigurata continuitatea curselor si stabilitatea contractelor. Exista insa si dezavantaje, asa cum atrag atentia unii manageri: costurile mai mari cu intretinerea camioanelor, delasarea soferului, pierderea potentialelor curse cu preturi foarte bune si pierderile rezultate daca se merge cu mai putin de un euro/km.
Termenul de plata continua sa fie o problema, desi ceva mai mica decat in 2010, fiind de 30-45 de zile in cazul a 56,5% dintre firme, de 45-60 de zile pentru alte 26% si de 60-75% pentru restul. Pe de alta parte, doar 18,6% dintre firme au declarat ca nu au de incasat restante mari sau bani de la clienti care au disparut de pe piata, in timp ce majoritatea au astfel de incidente, iar sumele sunt cuprinse intre 5.000 si 700.000 de lei. Unul dintre transportatori a declarat ca nu are astfel de probleme deoarece nu accepta termene mari de plata decat de la clienti traditionali si ca are contract cu o firma de masurare a riscului.

Expeditorii si bursele continua sa fie parteneri de nadejde
8,3% din firme isi asigura toate comenzile prin relatia directa cu producatorii/distribuitorii de bunuri, cate 16,6%, in proportie de 90-100 si 80-90%, 4,1%, in proportie de 70-80%, cate 12,5%, in proportie de 60-70%, respectiv 50-60%, iar restul apeleaza mai mult la case de expeditii. Printre avantajele colaborarii cu expeditorii se numara relatiile interumane bune, posibilitatea negocierii preturilor pentru fiecare cursa, impartirea responsabilitatilor, frecventa buna a comenzilor, o mai buna informare asupra pietei de transport, accesul mai usor la piata interna si internationala, predictibilitatea, optimizarea traseelor, in special a kilometrilor pe gol, si siguranta platii. Exista insa si dezavantaje: tarifele mai mici, termenele mai mari de plata sau chiar riscul de neincasare a banilor, comunicarea indirecta cu clientul sau timpii de incarcare mai mari.
In ceea ce priveste bursele, ele furnizeaza 0-25% din comenzi pentru 59% din firme, 25-50% din comenzi pentru alte 22,7%, iar pentru restul, impartite in mod egal, 50, 70, respectiv 100%. Si aici au fost identificate atat dezavantaje – imposibilitatea verificarii clientilor, nesiguranta privind incasarea banilor, termenele de plata foarte lungi sau neincrederea in viitorul partener comercial – cat si avantaje – posibilitatea de a gasi curse pe relatiile care prezinta un interes de moment sau de a completa marfa, identificarea de producatori, case de expeditii etc. cu care ulterior sa lucrezi direct, ajutorul oferit in zonele unde nu ai legaturi, in-teractiunea cu mai multi beneficiari sau notorietatea pe care o poti dobandi.

Ceva mai multe motive de optimism pentru vanzatori
56,6% dintre respondenti au cumparat camioane in 2010, de la una la 30 de unitati, atat noi, cat si second-hand. Alte investitii in afara de cele in flota nu au facut decat 29,1% din firme, in special in scule si echipamente pentru service-ul propriu, depozite de marfuri generale sau cu temperatura controlata, termoizolarea depozitelor, largirea parcarii, sisteme GPRS si de securizare a transporturilor sau in personal.
73,9% din firme intentioneaza sa cumpere camioane in 2011 sau au facut-o deja, vizand de la 1-2 la 10 unitati, mai ales pentru transport de marfuri generale pe distante lungi. 52,6% dintre transportatori urmaresc astfel sa-si extinda flota, 36,8%, pentru inlocuirea masinilor vechi, iar restul le cumpara atat pentru innoire, cat si pentru extindere.
62,5% dintre cei care achizitioneaza camioane in 2011 spun ca aceasta vor fi noi, 25%, ca vor fi second-hand, dar cu putini kilometri la bord, iar restul vor lua atat vehicule noi, cat si rulate. In ceea ce priveste preturile camioanelor comparativ cu 2007-2008, 60% dintre manageri le apreciaza ca fiind mai bune, desi in crestere, iar restul sunt de parere ca sunt mai mari.
65,2% dintre respondenti nu intentioneaza sa faca in 2011 alte investitii decat in camioane, iar interesul celorlalti se indreapta spre deschiderea unui service sau a unui depozit, dar si spre IT si programe specializate sau spre importul de piese auto.

Transportul in cont propriu, licentiat separat
Accesul la piata de transport trebuie restrictionat, in opinia a 54,5% dintre respondenti, deoarece astfel s-ar elimina piratii si concurenta neloiala si ar spori siguranta si profesionalismul. Iar metodele prin care se poate face asta sunt atat financiare, cat si profesionale sau legate de flota minima, pe care unul dintre invitati o apreciaza la 10 camioane. Capacitatea financiara trebuie demonstrata prin capitaluri proprii, cred 62,5% dintre respondenti, prin asigurare (29,1%) sau prin ambele metode (restul).
61,9% dintre manageri considera ca firmele care fac transport in cont propriu pun presiune pe piata prin reducerea tarifelor, 31,5% cred ca asta nu se intampla, si aduc ca argument faptul ca si costurile acestor firme se ridica la acelasi nivel, sau poate chiar mai mare, din cauza numarului mai mare de kilometri pe gol, iar restul cred ca fenomenul nu a luat amploare. In acest context, 57,8% dintre respondenti considera ca licentierea separata a firmelor care fac transport in cont propriu ar trebui sa se faca mai usor decat licentierea pentru transport public, dar ca, in schimb, nu ar trebui sa li se permita sa presteze astfel de servicii si pentru terti. 10% dintre respondenti sunt de parere ca licentierea trebuie sa se faca la fel, iar restul, ca licentierea firmelor care fac transport in cont propriu nu are de ce sa se faca mai usor.   

Articole similare