În urmă cu mulţi ani, discutam în cadrul conferinţelor tranzit de logistică despre construcţia de depozite cu temperatură controlată, despre primul depozit automatizat de farmaceutice, despre trasabilitatea produselor care necesită temperatură controlată, despre autovehicule specializate şi cerinţele de calitate pe care clienţii ar trebui să le aibă în vedere pentru a accepta subcontractorii de transport.

La acea vreme, am susţinut profesionişti ai industriei în organizarea unei asociaţii a depozitarilor de frig – AROLA Frig – care s-a implicat în profesionalizarea şi instruirea unui număr de experţi care şi astăzi mai lucrează în domeniu.

Lucrurile au evoluat rapid şi după aproape 15 ani, piaţa de temperatură controlată pare să fi evoluat în multe alte direcţii: automatizarea şi monitorizarea atentă a depozitelor, apariţia mai multor producători naţionali importanţi care au crescut şi la export odată cu crearea de comunităţi mari de români în diferite state europene, respectarea unor reglementări noi în domeniul reciclării şi a evitării de risipă alimentară.

Pe lângă avansul tehnologiei şi automatizării, specializarea a evoluat până într-acolo încât brutăriile tradiţionale sunt tot mai puţine, marketurile compensând cu produse de panificaţie proaspăt coapte din aluaturi congelate.

Tot pe congelate se bazează şi oferta de fructe şi legume, pe măsură ce industria de conservare şi-a redus mult din importanţă. Fructele şi legumele congelate au ajuns să fie considerate mai bune chiar decât cele proaspete: sigur, nu vorbim de fructele şi legumele din grădină sau sere ecologice, ci de cele aduse de la mii de kilometri, culese înainte de termen şi coapte forţat în timpul transportului, tratate cu ceară sau diferite substanţe chimice pentru a rezista câteva luni.

Compoturile au adaosuri de zahăr, iar industria de cofetărie a început să prefere fructele congelate, care păstrează savoarea şi nutrienţii mai mult decât dulceţurile sau compotul.

Şi astfel, odată cu restrângerea industriei tradiţionale de conserve, au apărut cultivatorii de fructe şi legume care le culeg atunci când sunt perfect coapte şi, surplusul care nu se poate vinde proaspăt, pentru că aproape toate se coc în acelaşi timp, se congelează.

Fresh-ul a fost înlocuit tot mai mult cu congelatul, ceea ce ar fi fost de neconceput în urmă cu 20 de ani. Această tendinţă a dus la creşterea volumelor de transport şi depozitare care necesită temperatură controlată şi sectorul a crescut nesperat.

În acelaşi timp, şi obiceiurile de consum au evoluat, mai ales după pandemie. Gătitul acasă devine o raritate pentru o populaţie activă şi care are o listă lungă de activităţi care au prioritate în faţa gătitului, astfel că reţelele de restaurante de tip fast-food sau restaurantele care livrează şi acasă mâncare gătită au înflorit. În plus, şi cei care mai gătesc acasă preferă mai ales produsele semipreparate, şi ele congelate în mare parte.

Cât de repede se desfac şi se refac reţelele de aprovizionare între retail şi restaurante, ce noi producători răspund tendinţelor de a pregăti o diversitate de feluri de mâncare într-un timp cât mai scurt, cum evoluează cerinţele legislative şi cât de mult schimbă modelele de supply-chain vom discuta în cadrul conferinţei pe care revista Tranzit o organizează pe 11 aprilie, la Oradea, a doua zi după maratonul de conferinţe care se încheie pe 10 aprilie, cu Gala de premiere a celor mai eficienţi operatori de logistică şi expediţii din România.

Discutăm şi despre administrarea costurilor cu energia, acestea reprezentând un element important în costul unui depozit frigorific, cât şi despre cum poţi opera un camion electric astfel încât să oferi clienţilor un cost similar cu cel al unui camion diesel.

Adăugăm cele mai noi trenduri în industriile de food şi farma, noutăţi tehnologice şi legislative şi o statistică asupra dimensiunii pieţei de transport la temperatură controlată.

Te invităm alături de noi la Oradea, pe 11 aprilie. Sau ia-ţi timp şi pentru a explora subiectele de interes pentru industria logistică care se discută pe 10 aprilie:

• Soluţii inovative de transport intermodal, care devine un mod de transport deschis oricărui operator
• Avantajele şi dezavantajele aduse de lucrătorii extracomunitari
• Cum aducem coletele cu produse din China cumpărate de români pentru a fi procesate vamal în ţara noastră?
• Ce provocări aduce RO eTransport după 1 aprilie?
• Ce se mai aude cu obligaţiile de declarare non-fiscală
• Soluţii AI care, cu un cost redus, pot aduce beneficii imediate în condiţiile în care marjele de operare de azi sunt atât de mici, încât profiturile provin numai din eficientizare

Programul complet al conferinţelor de pe 10 si 11 aprilie poate fi consultat aici: