Aceasta este explicatia pe care avocatul belgian Frederik Vanden Bogaerde a incercat sa o argumenteze cu ocazia conferintei Expo Tranzit. Astfel, daca soferii presteaza mai mult de 25% in tara de origine, atunci contributiile sociale ar trebui platite aici, iar in caz contrar vor trebui achitate in tara de origine a angajatorului. Care in cele mai multe cazuri de la noi este tot Romania. Desi cunosc acest lucru, autoritatile din vest incearca sa gaseasca tot felul de motive pentru a nu tine cont de formularele A1 prezentate de sofer – pe considerentul ca au fost obtinute fraudulos – pentru a le aplica amenzi. Un alt subiect dezbatut de avocatul belgian se refera la interzicerea petrecerii pauzei de 45 de ore in cabina camionului. Deoarece Regulamentul 561 nu precizeaza clar acest lucru, fiecare tara trebuie sa legifereze expres interdictia, daca vrea sa o aplice. Astfel, in baza Regulamentului 561, nu pot amenda petrecerea repausului de 45 de ore in cabina. Argumentul a adus castig de cauza in doua cazuri reprezentate de avocat in Franta.
 

Dumpingul social a fost unul dintre cele mai urmarite subiecte de la Expo Tranzit, iar explicatiile avocatului belgian specializat pe problemele de transport intracomunitar Frederik Vanden Bogaerde au lamurit multe din intrebarile legate de acest subiect. El a spus ca dumpingul social este greu de explicat deoarece este privit diferit in estul Europei fata de Franta sau Belgia. Astfel, atunci cand se fac operatiuni de transport in vestul Europei, trebuie luate in considerare cel putin trei aspecte. Primul este legat de securitatea sociala, iar intrebarea care se pune este unde trebuie platite contributiile sociale. Al doilea aspect tine de legislatia muncii si aici intrebarea este ce nivel salarial trebuie platit: cel din Franta, Belgia sau Romania? Frederik Vanden Bogaerde a explicat ca aici trebuie luata in considerare legislatia in transporturi, timpul de lucru, cabotajul, licentele etc. si, nu in ultimul rand, legislatia fiscala. „Sunt destul de multe cazuri pe legislatie fiscala si dumping social. In urma cu o saptamana a avut loc un mare control in Belgia, la 5.000 de camioane, care a fost pur fiscal. Sunt persoane ce considera ca, de fapt, are loc un atac. Nu va inselati! Este un atac, o propaganda unde se incearca acuzarea companiilor de dumping social. Inainte de decembrie anul trecut a avut loc un alt control la o firma belgiana ce avea o filiala in Portugalia unde lucrau 12 soferi romani. In urma controlului s-a decis oprirea activitatii din Portugalia si aducerea soferilor de acolo in Belgia, pentru a beneficia de salariile de aici. Insa doar doi soferi au venit in Belgia, deoarece restul ar fi castigat aici mai putin decat soferii belgieni. Acesti doi soferi au venit in Belgia deoarece aveau mai mult de patru copii, ceea ce i-a ajutat la cresterea veniturilor.“

Soferii nu pot fi detasati
Cat priveste securitatea sociala, problema este unde ar trebui platite contributiile sociale pentru sofer si unde va avea acesta parte de beneficiile sociale in cazul in care se imbolnaveste, de exemplu. Avocatul belgian a explicat ca, de multe ori, se confunda cele doua sisteme care se refera la securitatea sociala. Primul sistem se refera la detasare, care presupune trimiterea cuiva intr-o alta tara pentru a lucra acolo permanent. „De exemplu, daca ai angajat un mecanic pe care vrei sa il trimiti sa lucreze undeva in Belgia, aceea este detasare. Soferii nu pot fi detasati, ei presteaza munca multinationala. Daca fac transport international, daca merg in mai mult de un stat membru, atunci este vorba de munca multinationala, unde exista reguli speciale.“
Prima regula in ceea ce priveste acest gen de munca este aceea ca pentru sofer contributiile sociale trebuie platite in tara in care locuieste daca desfasoara aici cel putin 25% din activitate. „Cu alte cuvinte, soferii romani care desfasoara mai mult de 25% din activitate in Romania se vor supune legislatiei sociale de aici.“
In cazul in care soferii desfasoara mai putin de 25% din activitate in tara in care locuiesc, atunci contributiile sociale ale acestora se vor plati in tara de origine a companiei angajatoare, care in cazul majoritatii soferilor romani este tot Romania. In practica, insa, destul de multe autoritati din vest incearca sa dovedeasca faptul ca tara de origine a companiei nu este Romania, ci un stat din vest. „Acestea intreaba soferii unde au inceput programul de lucru, cum au ajuns acolo, daca au un sediu in tara respectiva etc. De aceea spun ca o companie care face transport international trebuie sa fie foarte atenta daca doreste sa isi deschida o filiala in Belgia, de exemplu, deoarece autoritatile vor spune ca daca, de exemplu, aveti o parcare inchiriata acolo, aceea poate fi considerata sediul companiei, chiar daca nu exista nicio activitate a firmei acolo.“

Documentele A1 va pot feri de amenzi
Potrivit avocatului belgian, companiile de transport se pot proteja de astfel de situatii cu ajutorul documentelor A1. „Stiu ca nu este foarte usor pentru cei care nu isi desfasoara o parte substantiala a activitatii in Romania, dar este important sa cereti documentul A1 si sa explicati autoritatilor de aici ca nu sunteti detasati, ci lucratori internationali. Nici nu trebuie sa dovediti activitatea internationala daca 25% din aceasta se realizeaza in Romania.“
Potrivit lui Bogaerde, documentul A1 are valabilitatea doi ani si niciun alt stat membru nu il va putea vreodata pune la indoiala, deoarece este ca o decizie europeana. „Regulamentul spune clar: soferul trebuie sa il aiba, iar autoritatile de control se vor uita la el si il vor inapoia. Dar acest lucru nu a fost foarte bine primit de autoritatile belgiene sau franceze, care vor mai multi bani la bugetul lor. De aceea, ele cauta motive sa spuna ca documentul A1 a fost obtinut in mod fraudulos.“
Pentru a demonstra ca firmele au un sediu oarecare in Belgia, autoritatile au cautat pe Google si, daca au vazut camioanele acestora intr-o parcare oarecare, au considerat ca acela este sediul firmelor si ca nu trebuie sa ia in considerare documentele A1.
Avocatul belgian a relatat un caz in care un belgian care lucra in constructii a angajat muncitori bulgari pe care i-a adus in Belgia sa lucreze. La control, autoritatile au cerut muncitorilor formularele A1, pe care acestia le-au obtinut foarte usor de la statul bulgar. Autoritatile belgiene, insa, au considerat ca au fost obtinute fraudulos pentru ca nu este vorba de munca internationala, ci de detasare. „Iar legea detasarii spune ca poti obtine documentul A1 doar daca o parte esentiala a activitatii este desfasurata in tara de origine. Deci muncitorii trebuiau sa demonstreze ca lucreaza in constructii in Bulgaria, ceea ce evident ca nu puteau!“ Cazul a ajuns in justitie, iar la prima infatisare judecatorul a spus ca nu poate face nimic, pentru ca muncitorii aveau documentul A1. Dar s-a facut apel, iar Curtea de apel a spus opusul, respectiv ca este frauda si ca nu recunoaste documentele A1. Aceasta a condamnat muncitorii la doi ani de inchisoare si o amenda foarte mare. Cazul a mers la Inalta Curte de Justitie, care nu prea a stiut ce sa faca si a intrebat Comisia Europeana daca trebuie sa ia in considerare respectivul document. „Intre timp, controalele din transporturi au continuat, iar in noiembrie Curtea Europeana de Justitie a spus ca, daca autoritatile de control observa o frauda, atunci nu trebuie sa ia in considerare documentele A1. Iar autoritatile belgiene au luat in considerare doar acest lucru. Insa Curtea Europeana a mai spus ca autoritatile din alt stat membru, cum este Belgia sau Franta, au dreptul de a nu lua in considerare documentele A1 daca sunt indeplinite simultan trei conditii. Prima conditie este existenta fraudei, a doua este ca autoritatile belgiene sau alte autoritati europene sa intrebe statul care a eliberat documentul A1 daca firma respectiva indeplineste conditiile si doar daca acesta din urma admite existenta unei probleme sau nu raspunde, atunci poate sa nu ia in considerare documentul respectiv. Dar, daca statul care a eliberat documentul raspunde, atunci acesta va fi considerat valid. „In cazul muncitorilor din Bulgaria a existat o cerere de retragere a documentului A1, autoritatile de acolo nu au raspuns, iar cele belgiene nu au mai vrut sa astepte. Deci, ce putem invata din aceasta poveste: va rog, cereti documentele A1 deoarece, daca nu le aveti, veti primi amenzi in Franta, Belgia, Germania si Olanda. Al doilea motiv, mult mai important, este sa nu intram in astfel de discutii si sa fim capabili sa beneficiem de ajutorul tarii noastre. Autoritatile romane ar putea face propriul control si sa spuna ca este perfect valabil ca sediul unei companii de transport sa fie intr-un apartament de bloc.“

Amenda pentru pauza de 45 de ore este ilegala!
Frederik Vanden Bogaerde a explicat ca Regulamentul 561 nu precizeaza nicaieri ca este interzisa petrecerea in cabina camionului a pauzei de 45 de ore, ci doar ca este permisa aici pauza saptamanala de 24 de ore daca vehiculul este dotat corespunzator. „Am avut un caz in care am atacat in instanta legislatia din Belgia care interzice petrecerea in camion a celor 45 de ore de pauza, dar si o amenda aplicata aici. Atunci am explicat ca, deoarece Regulamentul nu prevede clar aceasta interzicere, va trebui sa se faca o interpretare a ce este permis si ce nu. Acest tip de interpretare se numeste a contrario, insa legea penala interzice emiterea unei sentinte pe baza unei interpretari a contrario.“
Curtea Belgiana a trimis, astfel, Curtii Europene doua intrebari. Prima este daca se poate face o interpretare prin care sa fie interzisa pauza de 45 de ore in cabina, unde Curtea Europeana a raspuns pozitiv. A doua intrebare a fost daca acesta este un motiv a contrario si daca nu contravine legislatiei europene. Intrebare la care Curtea Europeana nu a raspuns, insa a precizat ca legislatia europeana nu precizeaza clar acest lucru, deci este la latitudinea statului membru sa decida. Asa ca fiecare stat membru poate hotari daca aplica o amenda penala, una administrativa sau una civila. Iar in Belgia si Franta, unde sunt cele mai multe controale si probleme, cele mai multe cazuri au fost cotate ca infractiuni penale. „Toata lumea a crezut ca discutia s-a terminat, dar abia a inceput. Cazul s-a intors la Curtea Belgiana de Justitie si a primit raspuns de la Ministerul public ca discutia nu este incheiata si ca ar trebui sa vedem daca acesta este un rationament a contrario sau nu. „Iar daca se va dovedi ca este un rationament a contrario, atunci autoritatile belgiene vor renunta la amenzi. Acelasi lucru se aplica si in Franta. Deci discutia va continua pana va interveni Uniunea Europeana si deja stim ce se intampla cu pachetul de mobilitate si schimbarea pauzei de 45 de ore cu cea la doua saptamani. Cu alte cuvinte, daca sunteti amendati in aceasta perioada puteti castiga. Eu am castigat deja doua astfel de cazuri in Franta cu aceleasi argumente.“

In Belgia, amenzile trebuie platite
Bogaerde a explicat ca, desi in prezent petrecerea pauzei de 45 de ore in afara cabinei si parasirea camionului reprezinta un risc in special pentru vehiculele ce transporta bunuri de valoare, dar pot genera si probleme cu firmele de asigurare, in prezent nu exista nicio solutie. Soferii trebuie sa scoata cardul din tahograf cand incep pauza de 45 de ore, deoarece altfel autoritatile de control vor putea dovedi oricand ca soferul a stat in cabina, chiar daca nu a stat. „O optiune este sa gasiti o parcare pazita si un loc de dormit, ceea ce este aproape imposibil. In teorie, soferul este liber sa faca ce vrea in timpul sau liber. Adica, daca nu poate sa doarma in camion, el trebuie sa paraseasca vehiculul si sa scoata cardul din tahograf.“
De asemenea, nu exista o solutie nici in cazul transporturilor de substante ADR, unde legislatia spune ca este interzis soferului sa paraseasca autovehiculul. „A existat un caz in Spania in care un camion ce transporta substante periculoase a fost lasat nesupravegheat, iar cineva a venit si a deschis un rezervor si a poluat un rau.“
Avocatul belgian a mai spus ca, in cazul unui alt control, soferii au fost intrebati unde si-au facut pauza de 45 de ore si li s-a cerut sa dovedeasca acest lucru printr-un document sau printr-o alta persoana. „Aceste controale se fac cu niste sisteme electronice foarte performante. Atunci cand soferii au spus ca si-au petrecut pauza la o ruda, autoritatile de control au cerut numele acesteia si uneori au dovedit ca acele persoane locuiesc ilegal pe teritoriul Belgiei, deoarece toti locuitorii acestei tari au obligatia de a se declara la autoritatile de aici, si au aplicat amenda de 1.800 de euro.“
Acesta a explicat ca o amenda primita in Belgia trebuie platita, insa daca este platita ca amenda cazul este inchis si este aproape imposibil sa fie redeschis. Daca este platita ca garantie, cazul poate merge in justitie, unde va dura mult pana la solutionare. „Puteti, in schimb, sa spuneti soferului sa nu semneze procesul verbal, deoarece o astfel de semnatura poate reprezenta acordul sau. Deci soferul poate sa plateasca amenda, dar sa nu semneze Procesul Verbal. Putem spune organelor de control ca aveti dreptul la un avocat, iar daca nu va acorda acest drept ii puteti da in judecata.“

Pachetul de mobilitate le aduce probleme transportatorilor mici
In opinia lui Bogaerde, daca pachetul de mobilitate va fi aprobat in forma actuala, va avea mult mai multe cazuri de rezolvat decat in prezent deoarece va fi aproape imposibil pentru o mare parte a firmelor de transport sa respecte toate prevederile de aici. „De fapt, este o lupta intre companiile mari si cele mici de transport. Nimeni nu vorbeste de faptul ca pentru firmele mici de transport va fi aproape imposibil sa respecte legea. Dar nu ma astept la o decizie finala inainte de 2020. Cred ca va avea loc o liberalizare mai mare a cabotajului decat acum, deoarece acesta este un pret pe care vestul va trebui sa il plateasca. Dar principala discutie va fi despre numarul de zile pe care soferul va trebui sa le petreaca intr-o tara inainte de a intra sub incidenta legislatiei salariului minim. In opinia celor din vest, camionul ar trebui sa se intoarca in tara de origine, dar nu cred ca este corect asa, deoarece vorbim de legea salariului minim, iar salariul este al soferilor, asa ca este mai logic sa limitezi soferilor obligatia de a se intoarce, si nu camionului. Textul legislativ se refera la detasare, care tine doar de sofer. Ar trebui sa se schimbe si textul regulamentelor 1071 si 1072 pentru a face asta.“

MiLoG si Macron nu se aplica in transporturi
Avocatul belgian a fost implicat in doua cazuri ale unor companii poloneze amendate pentru nerespectarea MiLoG in Germania, dintre care una facea cabotaj si cealalta, transport international. Ambele cazuri au ajuns in justitie si in ambele cazuri s-a decis ca MiLoG nu se aplica in transporturi. Cazul de transport international s-a incheiat, iar la cel de cabotaj s-a facut apel. „Ma asteaptam la aceasta decizie, deoarece Comisia Europeana a spus ca MiLoG si Macron au mers prea departe cu incarcarea administrativa pentru companiile de transport, in special pentru cele care fac transport international. Iar acum situatia din Germania este foarte neclara. Vom vedea daca acelasi lucru se va aplica si in Franta.“
Bogaerde a explicat ca, pentru operatiunile de cabotaj din Belgia este obligatorie completarea declaratiei Limosa, in caz contrar exista riscul unei amenzi de 6.000 de euro. Insa aceasta declaratie este aproape imposibil de completat, deoarece aici se cer orele de condus ale soferului. „Cand am intrebat autoritatile cum se face acest lucru, au raspuns ca trebuie sa mint! Acesta este raspunsul oficial al autoritatilor belgiene.“
Un alt caz relatat de avocatul belgian a fost al unei companii slovace de transport al carei sofer uita mereu sa porneasca sistemul de taxare si de fiecare data a primit cate o amenda in valoare de cateva mii de euro. Dupa o luna si jumatate, compania a primit o amenda cumulata de 60.000 de euro. Curtea de Justitie a spus ca soferul a gresit si va trebui sa plateasca, dar au limitat amenda la 1.000 de euro. Autoritatile, insa, s-au revoltat si au spus ca pentru fiecare incalcare ar trebui sa plateasca 1.000 de euro. „Impresionant este faptul ca veniturile colectate din taxele de drum la Bruxelles sunt mai mici decat cele venite din amenzi. In plus, sistemul de taxare de aici nu functioneaza corect. In multe cazuri dispozitivul de la bord indica verde, dar, de fapt, nu comunica cu sistemul de inregistrare si se aplica amenda.“
Termenul de depunere a contestatiei in Belgia este in mod normal de cinci ani.