Cel mai recent studiu de mobilitate al Institutului European pentru Inovație și Tehnologie (EIT), realizat în colaborare cu Impact HB Vienna și Point&, a pus laolaltă informații de la nu mai puțin de 300 de start-up-uri din industrie și peste 100 de experți din toată Europa, cu scopul de a identifica principalele tendințe privind mobilitatea urbană și soluțiile recomandate pentru a avea servicii de transport mai accesibile, mai sigure și la un preț pe care să și-l permită toți europenii. Mobilitatea incluzivă, care să răspundă nevoilor diverse ale unui public cât mai larg, este necesară pentru a atrage mai mulți pasageri spre transportul în comun și a atinge obiectivele climatice. Extrapolând, în afara granițelor orașelor, conexiunile între diferite rute prin sisteme de transport și hub-uri multimodale vor aduce mai mulți călători spre autobuze și trenuri.
Concluziile raportului de mobilitate elaborat de Institutul European pentru Inovație și Tehnologie (EIT) – un organism al UE – arată o realitate dură: rețelele de transport ale Europei sunt concepute pentru a răspunde nevoilor unui segment de populație relativ restrâns – de regulă, bărbații cu vârste cuprinse între 25 și 45 de ani, care au program de lucru standard, de la 9:00 la 17:00, nu au responsabilități privind îngrijirea altor persoane și vorbesc limba locală. Totuși, acest lucru nu reflectă realitatea societății europene. Potrivit Eurostat, peste 100 de milioane de persoane din UE au sarcini de îngrijire, alte 100 de milioane trăiesc cu dizabilități, iar peste 90 de milioane au 65 de ani sau mai mult. Decalajul dintre serviciile de mobilitate existente și nevoile populației mai largi este o problemă presantă, ce necesită o atenție urgentă. Better Mobility Trendreport, așa cum se intitulează raportul EIT, identifică tendințele industriei și potențialele soluții prin interviuri cu jucători din industrie și startup-uri.
Una dintre principalele constatări ale raportului arată nevoia tot mai mare de sisteme de transport holistice, care să integreze diverse opțiuni de mobilitate. În prezent, serviciile de mobilitate sunt fragmentate, mulți actori oferind servicii slab conectate. Cooperarea transfrontalieră, integrarea diferitelor moduri de transport și crearea de hub-uri multimodale sunt cruciale pentru dezvoltarea unui sistem care să servească tuturor. „Biletul Klima, implementat în Austria, este un exemplu excelent al modului în care integrarea diferitelor servicii de transport poate face mobilitatea mai simplă și mai accesibilă”, a declarat Lina Mosshammer de la Point&, co‑autor al raportului. „Oferind acces la servicii de transport la nivel național, inclusiv opțiuni de mobilitate partajată, biletul facilitează călătoriile și îmbunătățește acoperirea pentru o gamă mai largă de utilizatori.”
Studiul EIT subliniază, de asemenea, creșterea rapidă a populației urbane și importanța proiectării unor orașe locuibile, prietenoase cu pietonii. Până în 2025, mai mult de 80% dintre rezidenții UE vor locui în zone urbane, ceea ce face esențială prioritizarea mersului pe jos, a spațiilor verzi și a infrastructurii mai sigure. Parisul, de exemplu, s-a angajat să creeze 100 de hectare de noi spații verzi, inclusiv renovarea Place de la Nation, unde locuitorii au participat la reproiectarea zonei. Cândva dominat de traficul rutier și având o linie de cale ferată și patru linii de metrou, capitala Franței se transformă: a investit 150 de milioane de euro între 2015 și 2020 în proiecte verzi, iar actualul „Plan vélo” alocă 250 de milioane de euro din 2021 până în 2026 pentru extinderea rețelei de biciclete.
O altă tendință identificată este îmbătrânirea populației europene, fapt care necesită integrarea aspectelor legate de sănătatea fizică și mintală în planificarea mobilității. Până în 2030, una din patru persoane din UE va avea 64 de ani sau mai mult, dintre care mulți sunt dornici să rămână activi. Mobilitatea trebuie să determine oamenii să se deplaseze independent, promovând „naveta” activă și încorporând tendințele demografice în planificarea urbană.
Mobilitate incluzivă și economii substanțiale la bugetele locale
Mobilitatea incluzivă presupune accesibilitate și siguranță pentru toate persoanele, indiferent de vârstă, sex, abilitate, venit sau locație. Odată cu creșterea urbanizării, impactul schimbărilor climatice și instabilitatea economică, o abordare universală nu mai este viabilă, fiind necesară planificarea pentru o varietate de nevoi, pentru a atinge beneficii sociale, economice și ecologice. Astfel, dacă oamenii vor putea trece la moduri de transport mai durabile, în conformitate cu Pactul verde european 2050, acest lucru ar putea duce la scăderea cu 70% a numărului de victime ale accidentelor rutiere și realizarea de economii în medie de circa 11.000 de euro per persoană de acum și până în 2050. Vorbim de beneficii medii cumulate de sănătate pe cap de locuitor valorând între 200 și 1.170 de euro, în funcție de numărul de călătorii mutate în modurile active de transport. De asemenea, economiile pe cap de locuitor prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a poluării aerului și a zgomotului datorită unei mobilități urbane mai durabile ar putea ajunge la 4.000 de euro între 2022 și 2050.
Pentru a realiza toate acestea și a îndeplini obiectivele Green Deal, este necesară creșterea cu 7% a numărului de călători cu transportul public în UE până în 2030, în timp ce călătoriile cu mașina privată ar trebui să scadă cu până la 16%. Se mai impune prioritizarea de către UE, prin investiții de șapte miliarde de euro, a 134 de proiecte selectate în infrastructură de transport durabilă, sigură și inteligentă.
Nu în ultimul rând, este necesară crearea unui sistem de transport unificat, care să ofere puncte centrale de acces, ore de plecare coordonate între modurile de transport, o metodă simplificată de emitere a biletelor și tranziții facile între tren și serviciile de mobilitate partajată, investiții în forța de muncă din transportul public, salarii echitabile, condiții de muncă îmbunătățite și altele.
Siguranța și securitatea, esențiale pentru mobilitatea incluzivă
Siguranța și securitatea rămân, de asemenea, o direcție cheie de urmat. Progresele în acest sens au stagnat în UE, cu o scădere cu doar un punct procentual a deceselor rutiere în 2023 comparativ cu 2022. Raportul subliniază nevoia de spații publice bine iluminate, atractive, transport public fiabil și infrastructură sigură pentru ciclism, pentru a avea încrederea utilizatorilor. Helsinki și Oslo, de exemplu, au atins obiectivul „Vision Zero” în 2019 prin reducerea traficului, limitarea accesului în centrele orașelor și implementarea limitelor de viteză de 30 km/oră în zonele rezidențiale și în apropierea școlilor. Străzile sunt acum mai echilibrate, cu benzi mai largi pentru pietoni și biciclete și benzi mai înguste pentru mașini.
Ca soluție privind creșterea siguranței, raportul sugerează sistemul „Lane Patrol”, care oferă informații pentru identificarea pericolelor potențiale și îmbunătățirea infrastructurii de ciclism. Lane Patrol s-a extins cu succes în peste 20 de orașe de pe trei continente în mai puțin de un an și jumătate de la înființare.
În cele din urmă, raportul evidențiază potențialul neexploatat de a face transportul mai accesibil. Datele relevă că doar 5% dintre inovațiile tehnologice actuale sunt concentrate pe turism și doar 10% pe sănătate, în ciuda faptului că aceasta din urmă reprezintă o tendință majoră. Extinderea opțiunilor de mobilitate incluzivă și durabilă pentru aceste sectoare ar putea stimula creșterea și ar putea îmbunătăți accesibilitatea pentru o gamă mai largă de utilizatori. Ambelor industrii le lipsesc în prezent suficiente funcții de accesibilitate, dar există o cerere în creștere pentru soluții inovatoare și un potențial ridicat de creștere.
Soluțiile personalizate, concepute special pentru diferite grupuri țintă, pot îmbunătăți considerabil mobilitatea. Aceste soluții nu trebuie să fie întotdeauna complet noi, iar mici modificări ale infrastructurii sau serviciilor existente pot face o diferență semnificativă în satisfacerea nevoilor diferitelor grupuri sociale. Este nevoie însă de cooperare între toate părțile implicate: autorități publice, companii de transport publice și private și cetățeni.
Extrapolând concluziile raportului EIT la mobilitatea din România, o atenție aparte ar trebui acordată organizării transportului regulat județean și interjudețean, unde operatorii se plâng de scăderea reducerii numărului de pasageri. Liberalizarea interjudețeanului, de la 1 iulie, poate reprezenta o oportunitate, pentru că acum se rescrie harta liniilor de transport din toată țara, iar gândirea unor conexiuni și grafice de circulație care să permită călătorii rapide, cu tranziții facile între mijloacele de transport, coroborat cu o ofertă calitate-preț atractivă, ar putea atrage mai mulți pasageri către acest sector.
