Pe măsură ce energia revine în centrul marilor vulnerabilități economice ale Europei, companiile sunt puse în fața unei duble provocări: cât de costisitor va fi următorul șoc și cât de rapid pot fi schimbate comportamentele care amplifică vulnerabilitatea. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și presiunile tot mai mari asupra piețelor energetice readuc în prim-plan măsuri considerate până recent excepționale: extinderea muncii de acasă, limitarea zborurilor în interes de serviciu și încurajarea transportului public. Dacă în trecut astfel de decizii țineau mai ales de politicile guvernamentale, noul context transferă o parte semnificativă din responsabilitatea ajustării direct către companii. Pentru mediul de afaceri, nu mai este vorba doar despre reducerea costurilor, ci despre construirea unei reziliențe operaționale într-un climat economic tot mai volatil.
În acest context, CONAF – Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin – a realizat un sondaj în rândul a 700 de antreprenori, membri ai organizației, pentru a evalua gradul de pregătire al companiilor românești în fața unor posibile măsuri de ajustare energetică.
Datele sondajului arată că economia reală începe să reacționeze din proprie inițiativă, fără a mai aștepta exclusiv intervenții guvernamentale, semn că presiunea energetică este deja integrată în strategiile de business.
Potrivit cercetării realizate de CONAF, 51% dintre antreprenorii respondenți spun că au adoptat deja astfel de recomandări, în timp ce 26% analizează încă aceste opțiuni. Doar 23% afirmă că, pentru moment, nu intenționează să le adopte.
Mediul antreprenorial românesc recunoaște urgența adaptării, însă viteza și amploarea reacției diferă considerabil în funcție de industrie, dimensiunea companiei, specificul activității și gradul în care munca poate fi flexibilizată fără pierderi de productivitate.
O componentă relevantă al acestei schimbări este mobilitatea angajaților. Două treimi dintre antreprenorii chestionați — 66% — spun că au transmis angajaților recomandarea de a folosi transportul public, iar dintre aceștia, 61% merg mai departe și decontează costurile abonamentelor.
„Crizele energetice nu se gestionează doar prin decizii macroeconomice, ci și prin felul în care antreprenorii își schimbă reflexele. Antreprenorii români au înțeles că eficiența este o temă de cost și una de reziliență. Faptul că peste jumătate dintre respondenți au adoptat deja măsuri precum flexibilizarea muncii, reducerea deplasărilor sau încurajarea transportului public arată o maturizare importantă a mediului de afaceri. Dar arată, în același timp, și nevoia de politici publice care să susțină această tranziție, nu să o lase exclusiv pe umerii companiilor.”, a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
CONAF subliniază că măsurile de adaptare la presiunile energetice trebuie construite pornind de la realitățile economiei, nu aplicate uniform, indiferent de sector.
Totodată, organizația avertizează că recomandări precum extinderea muncii de acasă sau limitarea deplasărilor profesionale au o aplicabilitate redusă în domenii esențiale precum producția, comerțul, serviciile directe, logistica, transporturile, sănătatea sau activitățile care presupun interacțiune fizică permanentă. În aceste industrii, constrângerile operaționale fac imposibilă replicarea acelorași soluții folosite în sectoarele cu activitate digitalizată.
În același timp, CONAF evidențiază că antreprenorii pot deveni parteneri reali ai statului în gestionarea unor astfel de perioade de presiune, cu condiția existenței unui cadru predictibil, susținut prin stimulente și instrumente clare.
Măsuri precum decontarea transportului public, investițiile în digitalizare, eficiența energetică a sediilor, optimizarea deplasărilor în interes de serviciu și flexibilizarea programului de lucru pot reduce presiunea asupra consumului, însă presupune costuri administrative și financiare pentru companii.
„Nu putem vorbi despre responsabilitate energetică fără să vorbim despre competitivitate. Dacă cerem companiilor să își schimbe modul de lucru, trebuie să le oferim și cadrul prin care aceste schimbări devin sustenabile. În absența unor măsuri de sprijin, bunele intenții riscă să se oprească la nivel de recomandare. România are nevoie de o abordare pragmatică, în care statul și mediul de afaceri lucrează împreună pentru a reduce vulnerabilitățile economice.”, a mai transmis Cristina Chiriac.
CONAF explică faptul că actualul context energetic nu mai trebuie tratat ca o situație conjuncturală, ci ca un semnal de reașezare strategică pentru economie. Pentru companii mobilitatea angajaților, modul de organizare a muncii și consumul de energie devin elemente interconectate ale aceleiași ecuații economice, care influențează direct competitivitatea și costurile de funcționare. În același timp, statul are rolul de a transforma recomandările venite la nivel european în politici aplicabile, adaptate la realitățile din economia locală, nu doar la obiective generale. Angajații devin parte a acestui proces de ajustare, prin schimbarea comportamentelor zilnice și asumarea unei responsabilități colective față de costurile indirecte generate de crizele externe.
Sondajul realizat de CONAF confirmă că antreprenorii sunt dispuși să contribuie activ la acest efort de adaptare, însă nu pot suporta singuri costurile tranziției, într-un context în care energia redevine tot mai mult un test de securitate, competitivitate și reziliență, pentru întreaga economie europeană, inclusiv pentru România.
