Volumele de pasageri sunt în creștere de la an la an în zona metropolitană București-Ilfov, unde operează acum doar STB SA și alți trei transportatori publici. Integrarea tarifară a contribuit fără doar și poate la atragerea unui număr mai mare de călători, împreună cu menținerea unui tarif relativ scăzut, compensat, al biletelor. Investițiile în vehicule noi, realizate cu finanțare europeană, au crescut gradul de confort al pasagerilor, iar următorul proiect de anvergură și așteptat cu interes de toată lumea este introducerea transportului feroviar pe mai multe relații-cheie cu Bucureștiul (pe lângă conexiunea Gării de Nord cu Aeroportul Otopeni). Din păcate, aici nu avem încă o proiecție de timp pentru finalizare.
Separat de ceea ce se întâmplă în restul țării cu transportul județean și cu dezvoltarea zonelor metropolitane, în regiunea București-Ilfov lucrurile sunt acum bine puse la punct, iar acest lucru se vede în creșterea volumelor de pasageri transportați de la un an la altul. Astfel, dacă în 2021 au utilizat transportul public de suprafață 1.461 de mii de călători pe zi, în 2022 numărul acestora a crescut la 2.225 de mii, pentru ca anul trecut să ajungă la 3.119 mii de pasageri. În total, în 2023 au fost transportați 1.138.293 de mii de călători, cu aproape 30% mai mulți decât în anul anterior. Având în vedere că sistemul de transport este unic la nivelul întregii regiuni București-Ilfov, nu există o departajare între pasagerii din București și cei din județul Ilfov, cu atât mai mult cu cât, zilnic, există un tranzit masiv de călători între cele două unități administrativ-teritoriale.
La nivelul regiunii București-Ilfov este implementată o politică tarifară integrată, ce permite utilizarea unui titlu de călătorie în toată zona metropolitană și cu toate mijloacele de transport ale operatorilor care prestează acest serviciu public în baza contractelor încheiate cu autoritatea Transport Public București-Ilfov (TPBI): Societatea de Transport București (STB SA), Serviciul Transport Voluntari (STV), Ecotrans STCM și Regio Serv Transport.
Parcul total al celor patru operatori de transport cuprinde 1.876 de vehicule, iar zilnic sunt planificate pe trasee 1.492, restul fiind rezerve. În ultimii ani au fost realizate investiții semnificative în modernizarea flotei de transport, majoritatea proiectelor vizând liniile urbane. Este vorba despre achiziționarea a 100 de tramvaie de 36 m lungime, 100 de autobuze electrice, 130 de autobuze hibrid diesel-electrice și 100 de troleibuze cu autonomie. În 2023 au fost recepționate toate autobuzele electrice și 72 de tramvaie, restul de 28 de unități urmând să sosească în decursul acestui an. De asemenea, din cele 100 de troleibuze cu autonomie mai trebuie să vină doar două.
În prezent, există alte două cereri de finanțare pentru înnoirea parcului de vehicule prin Planului Național de Redresare și Reziliență, ambele deja aprobate. Acestea vizează achiziția a 22 de troleibuze cu baterii și respectiv a 7 microbuze electrice. În plus, Municipalitatea are în plan pentru următorii patru ani cumpărarea a încă 250 de tramvaie, cu credit de la Banca Mondială. Special la nivelul zonei metropolitane, investițiile aprobate vizează modernizarea a 50 km de linii de tramvai, introducerea de benzi dedicate de circulație pentru vehiculele de transport public, adoptarea unui sistem integrat ITS Smart&Green Mobility de informare a călătorilor în stații (două proiecte derulate separat de Primăria București – în calitate de lider de parteneriat – și de Primăriile Sectoarelor 2-6 și respectiv de Primăria Orașului Popești Leordeni – lider de parteneriat – Consiliul Județean Ilfov și alte 20 de unități administrativ teritoriale de pe raza județului), modernizarea și extinderea sistemului de semaforizare inteligentă în intersecții și prioritizarea vehiculelor cu destinație specială în București, precum și introducerea serviciilor de tren urban și metropolitan în regiunea București-Ilfov.
Proiectul Trenului Metropolitan are o componentă de achiziție de material rulant nou, prin Programul Operațional Transporturi 2021-2027 axa 6, însă numărul și valoarea aferentă acestei achiziții depinde de fondurile ce vor fi disponibile după depunerea cererilor de finanțare în 2025 a proiectelor de modernizare infrastructură.
Sunt necesare investiții în rețeaua electrică
Rețeaua electrică din Capitală susține în prezent un parc activ de aproximativ 700 de tramvaie, troleibuze și autobuze electrice. Pentru a realiza trecerea completă la un transport cu zero emisii este însă necesară o infrastructură electrică robustă și bine pregătită, a declarat Vladimir Adrian Ghițulescu, director general TPBI, într-un răspuns transmis revistei Tranzit. „Municipiul București încurajează creșterea treptată a parcului de vehicule cu zero emisii, în paralel fiind necesară sporirea capacității rețelei electrice, prin introducerea mai multor sisteme de stocare a energiei, modernizarea transformatoarelor și a stațiilor de distribuție, în vederea gestionării fluxurilor de energie și pentru a asigura stabilitatea rețelei. În momentul de față, sunt executate lucrări pentru creșterea capacității de încărcare în depouri pentru autobuzele electrice și modernizări la substațiile pentru tramvaie și troleibuze.”
De asemenea, sunt în lucru Studii de fezabilitate pentru realizarea de puncte de încărcare pentru autobuze electrice în depourile Bucureștii Noi, Bujoreni și Berceni.
Autobuzele au cel mai bun cost/km; totuși, compensația este baza
Gradul de realizare a prestației programate la nivelul zonei metropolitane este de aproximativ 98%. Cel mai slab stă STB SA, cu 96,39%, iar cel mai bine, ST Voluntari, cu 99,87%. Desigur, dimensiunea și amploarea operațiunilor derulate este cu totul alta.
STB SA, care are o pondere însemnată a traseelor în traficul urban aglomerat, are și cele mai mari costuri de operare. Cele mai costisitoare sunt tramvaiele, a căror exploatare costă 27,40 de lei/km; urmează troleibuzele, cu 17,59 de lei/km, autobuzele de pe liniile urbane, cu 14,04 lei/km, și, la final, autobuzele de pe liniile regionale, care au un cost de 10,95 de lei/km. Pentru celelalte companii cu care TPBI are încheiate contracte pentru transportul în zona metropolitană costurile sunt mai reduse, toate operând trasee regionale cu autobuze. Astfel, ST Voluntari are un cost de 9,54 de lei/km, Ecotrans STCM, 9,42 de lei/km, și Regio Serv Transport, 8,88 de lei/km.
În funcție de numărul de kilometri parcurși anual, STB SA a deținut anul trecut o pondere de 88,15% din total, ST Voluntari, 10,47%, Ecotrans SCTM, 1,09%, iar Regio Serv Transport, 0,29%.
Anual, TPBI realizează un studiu de determinare a indicelui de satisfacție a pasagerilor, prin care pot fi determinate aspectele care pot fi îmbunătățite pentru creșterea atractivității transportului public, a vânzărilor de titluri de călătorie și, implicit, scăderea costurilor.
Odată cu aplicarea regulamentului european 1370, operatorii nu primesc subvenție, ci o compensație stabilită prin contractul de delegare a serviciului de transport, încheiat între aceștia și TPBI. Compensația plătită operatorilor a crescut datorită dezvoltării serviciului, dar și în contextul situației economice actuale, respectiv a creșterii prețurilor la combustibil, la energie electrică și utilități, dar și a indicelui de inflație. În 2023, STB SA a primit o compensație de nu mai puțin de 1,27 de miliarde de lei, ST Voluntari, 94,44 de milioane de lei, Ecotrans STCM, 10,22 de milioane de lei, iar Regio Serv Transport, 2,63 de milioane de lei. Conform contractelor de delegare, Municipiul București participă cu 100% pentru compensația achitată transportului desfășurat în aria sa administrativă și respectiv cu 90% pentru liniile metropolitane, diferența de 10% revenind unităților administrativ-teritoriale din Ilfov.
La nivelul regiunii București-Ilfov este implementată o politică tarifară integrată, astfel încât pasagerii pot opta pentru titluri de călătorie metropolitane doar pentru transportul de suprafață, integrate cu metroul sau integrate cu metroul și trenul (momentan, pe linia de tren Gara de Nord-Aeroportul „Henri Coandă”). Sistemul automat de taxare și cel de ticketing sunt gestionate în prezent de operatorul STB SA. Plata poate fi realizată la ghișeele companiei, atât numerar, cât și cu cardul bancar, precum și prin orice alt mijloc: SMS, card bancar direct la validator sau aplicații electronice dedicate.
Proiecte pe termen mediu și lung
Special în legătură cu autonomia autobuzelor electrice, reprezentanții TPBI au arătat că, deși aceasta scade în condiții reale de operare, graficul de circulație din Capitală nu a fost influențat, deoarece există un parc de rezervă alcătuit din vehicule cu motoare cu ardere internă. Din acest motiv a crescut însă numărul de autobuze folosite zilnic. „Autobuzele pe hidrogen reprezintă o opțiune viabilă pentru viitorul transportului public din București, având în vedere numeroasele avantaje pe care le oferă: zero emisii, autonomie ridicată și timp de alimentare scurt. Totuși, implementarea acestor tipuri de vehicule necesită construirea unei infrastructuri adecvate pentru producerea, stocarea și distribuția hidrogenului. Costurile inițiale pentru achiziția autobuzelor pe hidrogen și dezvoltarea infrastructurii sunt semnificative, însă aceste costuri pot fi amortizate în timp prin eficiență operativă și beneficii de mediu. Specialiștii noștri analizează această oportunitate, ca parte a strategiei pe termen lung de modernizare a transportului public și de reducere a emisiilor de carbon. Este evaluată fezabilitatea tehnică și economică a autobuzelor pe hidrogen, se caută surse de finanțare (fonduri locale sau europene) și se dorește demararea unui proiect pilot pentru testarea autobuzelor pe hidrogen și evaluarea performanțelor acestora în condițiile specifice de trafic și climat din București”, a explicat Ghițulescu.
Cel mai important proiect al TPBI, care ar putea schimba în timp obiceiurile de deplasare și ar atrage mai mulți călători, este cel al Trenului Metropolitan. În aprilie 2022 a fost finalizat Planul Investițional al Trenului Metropolitan București-Ilfov, care analizează și prioritizează 25 de rute feroviare, proiectele însumând peste 900 de milioane de euro, din care peste 614 milioane de euro reprezintă achiziția de material rulant electric-hibrid nou.
Prima linie feroviară metropolitană funcționează de peste doi ani, numărul călătorilor pe ruta S1 București Nord-Aeroportul „Henri Coandă” depășind toate așteptările – 1,24 de milioane de pasageri în 2023, față de 700.000 în 2022. Cadența trenurilor de pe acest traseu este de 40 de minute, două societăți operând în total 72 de trenuri. Integrarea tarifară cu celelalte moduri de transport reprezintă clar un avantaj și pentru fiecare nouă linie feroviară introdusă vor fi aplicate principiile integrării tarifare. Este funcțional și traseul S2 București Nord-Scroviștea, pe care operează deja cu trenuri Regio trei operatori licențiați. Numărul trenurilor se va suplimenta odată cu introducerea noului Plan de mers al trenurilor 2024-2025, astfel încât să se asigure o cadență de 30 de minute.
Alte trasee care ar putea fi inaugurate în următorii ani cu utilizarea infrastructurii existente sunt S3 București Nord-București Obor, S4 București Nord-București Vest, S5 București Vest-București Obor, S6 București Nord/Obor-Fundulea, S7 Titan Sud-Tânganu.
S-au pregătit caietele de sarcini pentru achiziția serviciilor de tren urban pe semi-inelul feroviar de nord, cu amenajarea a zece puncte de oprire. Proiectul este dezvoltat de Primăria Municipiului București (PMB), cu asistență din partea TPBI, fiind încheiat un protocol de colaborare între CFR SA și PMB.
„Proiectul de introducere a serviciilor de tren metropolitan în regiunea București-Ilfov este un proiect pilot, de etalon pentru celelalte zone metropolitane, cu putere de transformare majoră în întreaga zonă funcțională din jurul Capitalei, contribuind la realizarea obiectivelor de dezvoltare urbană durabilă specificate la nivel european și național, motiv pentru care beneficiază de atenția factorilor de decizie, dar și a publicului.”
În București există deja și patru parcări de tip Park&Ride, la Străulești, Pantelimon, Tudor Arghezi și Piața Sudului. „Ca să devină transportul public și mai atractiv pentru populație ar fi nevoie de reamenajarea zonei feroviare, a stațiilor existente, de construirea de noi puncte de oprire, Park&Ride, Bike&Ride, centre sau unități comerciale, zone de agrement, promenadă, piste de biciclete, acces la transportul public terestru și subteran etc.”, opinează directorul general TPBI. „Având în vedere necesitatea realizării unor parcări de capacitate mare la punctele intermodale importante, concepute la intersecția căii ferate metropolitane cu principalele artere rutiere existente și drumuri radiale proiectate, respectiv a inelelor rutiere aflate în diferite faze de realizare, s-au analizat câteva posibile locații pentru construirea de Park&Ride de mare capacitate, urmând ca studiul de fezabilitate ce se realizează pentru fiecare rută să prevadă amplasarea și dimensiunea acestora, precum și recomandarea modului de exploatare.” Și în cadrul proiectului Tren Metropolitan vor fi amenajate unele parcări, corespunzător cerințelor de transport de la auto la tren în fiecare stație existentă și punct de oprire preconizat.
