In cadrul conferintei pe tema „Cum va arata infrastructura Romaniei in 2013 – ultimul an in care vor mai fi accesati bani de la UE?”, organizata de Ziarul Financiar si compania de consultanta Drees&Sommer, cei prezenti au avut ocazia stabilirii unei paralele intre situatia accesarii de catre Romania a fondurilor europene, prezentata de ministrul transporturilor si infrastructurii, Anca Boagiu, si modelul polonez, ceva mai experimentat. Prezent la conferinta, Tomasz Wisniewski, prim secretar in cadrul sectiei politico-economice a Ambasadei Poloniei, a prezentat cateva repere despre investitiile in infrastructura din Polonia prin co-finantare din fonduri UE, din perspectiva unei tari care a aderat la UE cu trei ani inaintea Romaniei, dar si a unei natiuni care a stiut sa-si respecte proiectele si promisiunile.
Polonia este singura tara din Europa care a inregistrat o crestere a PIB in 2009 si 2010. Desi mica, aceasta a fost determinata intr-o oarecare masura si de infrastructura, prin fondurile de investitii venite de la guvern. Polonia a semnat 109 contracte de finantare pentru o valoare totala de 61,23 miliarde de zloti (un zlot polonez este echivalentul a aproximativ 1,045 lei), incluzand o contributie UE de 39,51 miliarde de zloti. De asemenea, 8,4 miliarde de zloti (10,59% din alocari) au fost deja cheltuite de Polonia si rambursate de catre UE, din care contractelor de constructii le-au revenit 67,26 miliarde de zloti, ceea ce reprezinta 66,26% din fondurile disponibile.
Polonezii, pregatiti dinainte de aderare
Polonia a beneficiat de finantare europeana inca dinainte de aderare. „Am primit circa patru miliarde de euro, care, pe langa faptul ca reprezinta o suma mare, s-au constituit si intr-un exercitiu de pregatire a viitoarelor lucrari cu fonduri UE. Astfel, cu doi ani inainte de aderare, am putut invata cum putem lucra cu fondurile UE”, a precizat Tomasz Wisniewski.
In perioada 2000-2006, circa 28 de milioane de euro au fost alocate pentru implementarea investitiilor din transport din Fonduri de Coeziune, destinate implementarii a 38 de proiecte de transport. Valoarea totala a cererilor depuse la Comisia Europeana pentru plata a fost de 2,5 miliarde de euro (90,72% din alocare).
Apoi, pentru POST 2004-2006, suma totala a resurselor UE disponibile prin intermediul Fondului de Dezvoltare Regionala s-a ridicat la circa 1.163 de milioane de euro, suma destinata co-finantarii unui numar de 147 de proiecte de infrastructura. Astfel, valoarea totala a proiectelor aprobate Poloniei de catre UE a fost de 1,34 miliarde de euro (120,99% din alocari).
In prezent se afla in desfasurare cel mai mare program de investitii implementat in Polonia, Programul Operational de Infrastructura si Mediu (2007-2013), care include printre prioritati gestionarea apei si a canalizarii, managementul deseurilor si protectia mediului, securitatea energetica, cultura si patrimoniul cultural, dar si protectia sanatatii.
Pana in 2013, aproape 50% din infrastructura va fi modernizata
Peste 70% din fondurile UE alocate Poloniei revin proiectelor din cadrul Retelei de Transport Trans-European (TEN-T), circa 20 de miliarde de euro fiind pentru transport.
Proiectele pentru care au fost alocate fonduri prin Programul National 2011-2015 includ construirea a 347 km de autostrazi, constructia/reparatia a 345 km de sosele expres, precum si refacerea a 167 km de drumuri.
Circa 4,8 miliarde de euro din Fondul de Coeziune au revenit investitiilor din transportul feroviar prin intermediul Programului Operational, iar 403,5 de milioane de euro au revenit investitiilor din transportul aerian.
Alte doua miliarde de euro au fost alocate din Fondul de Coeziune investitiilor in transportul urban in noua arii metropolitane, proiect ce presupune construirea celei de-a doua linii de metrou in Varsovia, modernizarea si extinderea liniilor de tramvai, achizitionarea de material rulant si proiecte telematice de imbunatatire a functionarii transportului public. Tot din Fondul de Coeziune, Polonia a alocat si 605 milioane de euro pentru investitiile din transportul maritim pentru imbunatatirea cailor rutiere si feroviare de acces in porturi, constructia/reconstructia bazinelor, canalelor, digurilor si intrarilor in porturi, ca si pentru construirea terminalului de infrastructura in porturi.
Finantarea din Fondul National (subventii UE, imprumuturi, taxa de combustibil, obligatiuni) pentru perioada 2011-2013 a fost restrictionata din cauza constrangerilor bugetare (co-finantarea subventiilor UE va fi utilizata, dar alte investitii vor fi incetinite). In perioada 2007-2013, cu fondurile obtinute, polonezii vor fi capabili sa modernizeze mai putin de 50% din infrastructura de baza. Continuarea acestui proces va fi posibila doar daca asistenta puternica a UE va fi mentinuta si dupa 2013, mai ales ca sunt deja pregatite si alte proiecte de investitii pentru modernizarea sistemului de transport, pentru care inca nu s-au gasit surse de finantare.
Romania are o rata de absorbtie de numai 4%
In Romania, pana in acest moment, la Autoritatea de management au fost depuse 72 de proiecte care pot absorbi 4,37 miliarde de euro din finantarile europene nerambursabile. In ceea ce priveste sumele rambursabile, „am reusit ca in ultimele sase luni sa le crestem de la 38 la 113 milioane de euro, respectiv de la o rata de absorbtie de 1% la peste 4%”, a precizat ministrul Boagiu, completand: „pentru anul acesta ne-am propus sa facem plati de 500 de milioane de euro, ceea ce ar duce la o rata de absorbtie de 20%, in conditiile in care am mai avea inca patru ani la dispozitie sa cheltuim fondurile ramase din Programul Operational Sectorial (POS) din transporturi. Pana la sfarsitul lui 2012 trebuie absorbite 2,7 miliarde de euro, iar pana la sfarsitul lui 2013, circa 3,6 miliarde de euro.”
Insa in Romania inca exista o serie de probleme care franeaza accesarea fondurilor europene, generand mari intarzieri ale acestora, de la lipsa unor strategii unitare pana la contestatii, probleme cu exproprierile, sau chiar lipsa angajatilor calificati.
In plus, asa cum declara si ministrul Boagiu, „o mare problema a fost relatia sporadica pe care o avem cu structurile UE, desi beneficiem de un fond de stimulente pentru fiecare dintre proiectele noastre, dedicat echipelor care le gestioneaza.”
Ministrul Boagiu promite o absorbtie de 20%
Desi de la inceputul anului Romania este coordonator, alaturi de Austria, al prioritatilor europene pe strategia Dunarii, politicile sunt mai mult pentru celelalte state membre. „Dunarea este o autostrada naturala, iar Marea Neagra este o bogatie nevalorificata in Romania. De aceea, cele mai multe proiecte actuale converg catre Constanta, potentialul de crestere al portului fiind major. Ca atare, pana in 2020 putem deveni al doilea port ca marime si importanta”, promite ministrul Anca Boagiu.
De asemenea, desi traficul feroviar in UE a crescut cu 6% in ultimii ani, in Romania acesta s-a diminuat cu 36%, iar viteza medie a scazut constant, ajungand in prezent la 42%. Pentru investitiile in transportul feroviar au fost alocate de la bugetul de stat circa 136 de milioane de euro si 500 de milioane de euro din fonduri comunitare, ceea ce acopera intre 10 si 14% din suma necesara pentru asigurarea lucrarilor de mentenanta. „Credem ca pana la sfarsitul lui 2011 vom creste rata de absorbtie a fondurilor europene la circa 20%. In acest moment sunt contractate aproape toate fondurile alocate prin POST pentru infrastructura rutiera si speram ca pana la sfarsitul anului sa se intample acelasi lucru si cu partea feroviara, dezvoltand in principal transportul intermodal”, a spus Anca Boagiu, care a adaugat: „avem nevoie de continuitate pentru proiectele de investitii. Insa toate lucrurile acestea trebuie sa se faca simultan cu procesul de restructurare si de eficientizare a companiilor de stat.”
