Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Un plus de birocratie pentru firme si niciun avantaj deocamdata pentru Stat

Date fiind modificarile aparute in 2018 in ceea ce priveste fiscalitatea, de la Expo Tranzit nu au lipsit interventiile pe aceste teme. La cateva luni de la intrarea in vigoare a respectivelor reglementari, o prima concluzie este ca deocamdata ele nu au adus decat un volum mai mare de munca pentru pregatirea documentatiei si mai multa birocratie, fara ca Statul sa castige ceva pe termen scurt. In ceea ce priveste firmele de transport, ele au fost afectate in special de impozitul microintreprinderilor, dar din al doilea trimestru al anului probabil ca multe vor opta pentru impozit in functie de profit.
 

Alexandra Rogojan, manager in cadrul departamentului de taxe la biroul din Cluj-Napoca al PricewaterhouseCoopers, a tinut sa puncteze faptul ca Ordonanta 79/2017 nu a fost inca adoptata sub forma de lege, deci mai poate suferi modificari, si ca, daca studiile elaborate de Carta Alba a IMM-urilor aratau ca fiscalitatea excesiva era oricum una dintre cele mai mari probleme ale firmelor din Romania, noile reglementari inrautatesc si mai tare lucrurile.
Circa 75% din societatile din tara noastra au cifre de afaceri mai mici de un milion de euro, deci impactul trecerii la impozitul microintreprinderilor este semnificativ, iar firmele de transport sunt printre cele mai afectate, deoarece au cifra de afaceri foarte mare si profit mic. Noul tip de impozit avantajeaza firmele cu marja mare de profit: conform calculelor PwC, e nevoie de o marja de peste 6,25% pentru ca o societate sa fie avantajata de noul sistem. La o marja de 2% impozitul este cu aproape doua treimi mai mare decat impozitul pe profit si cu cat creste marja de profit cu atat sistemul de plata pentru microintreprinderi este mai avantajos.
Vestea buna insa este aceea ca de la 1 aprilie 2018 s-a reintrodus optiunea ca firmele sa devina platitoare de impozit pe profit daca au capitalul social de minimum 10.000 de lei si cel putin doi angajati. Pentru primul trimestru al anului ele au de platit impozit pe cifra de afaceri, ceea ce presupune un volum mare de munca, modificarea vectorului fiscal si depunerea declaratiilor conform reglementarii din 2017, dupa care, daca din calcule reiese ca e mai avantajos sa achite impozit pe profit, vor modifica iar vectorul fiscal si vor depune alte declaratii pentru celelalte trei trimestre.
Unele firme nu-si pot majora capitalul social si raman sa plateasca impozit pe cifra de afaceri, iar in cazul lor cele mai mari dezavantaje sunt ca nu se mai aplica scutiri de impozit pe veniturile din dividende (daca e cazul; cand o firma de transport are o filiala care ii plateste dividende, aceste venituri sunt scutite de impozit, dar nu si daca sunt microintreprinderi); la fel, daca microintreprinderea din Romania e subsidiara unei companii din UE si-i plateste dividende sau dobanzi nu se pot aplica prevederile mai favorabile ale directivelor Europene cu privire la scutirea de impozit pe aceste doua tipuri de venituri la sursa, deoarece una din conditiile necesare aplicarii directivelor este sa fii platitor de impozite fiscale. In plus, daca o firma are pierderi le poate stinge cu veniturile din urmatorii sapte ani consecutivi, dar daca este platitoare de impozit micro, desi e pe minus, este obligata sa plateasca impozit pe venit si aceasta facilitate fiscala se pierde.
In ceea ce priveste mutarea contributiilor sociale de 35% (25% pentru pensie si 10% pentru sanatate) de la angajator la angajat, in paralel cu scaderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, Alexandra Rogojan a luat ca exemplu un salariu brut de 6.000 de lei si a aratat ca, daca angajatorul nu l-a majorat pentru a mentine salariul net la nivelul de anul trecut, angajatul si statul au pierdut cate 17%, iar costurile firmei au scazut cu acelasi procent. „Dar nu stiu nicio companie care sa nu fi crescut salariul brut. Cele mai multe firme l-au crescut cu circa 20%, astfel ca salariul net a ramas la fel, ca si veniturile statului si costurile angajatorului.“ Singurele diferente apar in cazul angajatilor scutiti de impozit – cum sunt cei din IT, in cazul carora reducerea impozitului de la 16% la 10% nu acopera majorarea contributiilor sociale.
In schimb majorarea salariului minim la 1.900 de lei a avut efect asupra angajatorilor, multe firme nestiind daca sa modifice prin act aditional contractul colectiv de munca sau sa adopte o perioada compensarea salariului brut prin bonusuri, pentru a evita ca, in cazul in care autoritatile ar decide sa se imparta iar sarcina fiscala intre angajat si angajator, contributiile sa se aplice la o suma mai mare si costurile firmelor sa explodeze – cata vreme, conform legislatiei muncii, un drept castigat nu mai poate fi luat inapoi decat foarte greu. „Din experienta noastra, jumatate dinte companii au majorat salariul brut, iar jumatate au acordat bonusuri, insa a doua solutie nu e posibila pe termen lung.“
Cele doua modificari nu au avut efecte pozitive pe termen scurt asupra bugetului de stat, dar au avut efect negativ asupra firmelor, mai ales prin cresterea birocratiei.

Articole similare