Criza prin care trec din 2020 încoace economia în general și piața de logistică în special este diferită de cea din 2008-2009 în primul rând prin faptul că firmele au învățat că nu trebuie să stea blocate și să aștepte ca cineva să le rezolve problemele. Dacă în timpul crizei anterioare câteva luni toată lumea aștepta să vadă ce se va întâmpla și nu acționa, acum firmele s-au mobilizat imediat după declararea pandemiei și au făcut investiții pentru a se proteja. Și astfel piața în ansamblul ei s-a dezvoltat, unele companii se repoziționează din China, Rusia și Ucraina, creând noi oportunități, deci producătorii și furnizorii de materii prime și de servicii logistice merg înainte. Așa a caracterizat piața din ultimii trei ani Adriana Pălășan, vicepreședintele Arilog, cu ocazia conferinței „Costurile ascunse din supply chain”, pe care asociația a organizat-o la finalul anului trecut.
Reprezentanta Arilog a subliniat faptul că unele provocări din ultimii ani vor continua și în 2023, drept pentru care „e bine să împărtășim din ce înseamnă Bune Practici și să găsim împreună soluții”.
Provocarea majoră cu care se confruntă piața este, în opinia Adrianei Pălășan, resursa umană, nu doar ca angajare, ci în sensul că este nevoie de un bun management al capitalului uman, de digitalizare și de automatizare a unor procese. „Trebuie să trecem de la a ne plânge că nu găsim oameni sau că pleacă oamenii la un alt mod de a gândi, mai orientat spre noua generație, care are alte așteptări de la viață și de la locul de muncă, așteptări la care este bine să ne adaptăm, încercând în același timp să-i facem pe tineri să fie profesioniști. Cu alte cuvinte, să găsim talente, să le păstrăm și să le dezvoltăm pentru companiile noastre – acesta este un management performant al capitalului uman.”
Vizibilitatea bună permite anticiparea și rezolvarea problemelor
Un alt aspect demn de semnalat este vizibilitatea de-a lungul întregului lanț logistic, de la client la furnizor, pentru care este nevoie și de soluțiile informatice potrivite și de o filosofie a celor care lucrează în logistică, nu numai de a colabora prin comenzi, marfă primită, neconformități și plăți. Pentru bunul mers al lucrurilor, actorii din domeniu trebuie să fie parteneri, să anticipeze viitoarele probleme și să colaboreze pentru rezolvarea lor.
Aici este nevoie atât de sisteme informatice, cât și de oameni talentați, cu mentalitate potrivită, care să lucreze împreună și să se ajute unii pe alți și în cadrul aceluiași departament, și între departamente, și chiar și în relație cu angajați ai clienților și furnizorilor.
Numărul de furnizori și complexitatea gamei de produse influențează costurile
Deoarece după perioada de carantină multe firme nu au mai avut furnizori, iar cei pe care i-au avut nu dispuneau de suficiente resurse, tendința pe care o vedem din 2020 încoace în întreaga lume este a diversifica baza de furnizori la nivel global, pentru a minimaliza riscurile de întrerupere a lanțului de aprovizionare. E drept că atunci când ai mai mulți furnizori ai și costuri mai mari, deoarece volumele cu fiecare dintre ei sunt mai mici, „dar pui în balanță flexibilitatea și costurile – și decizi ce importanță îi acorzi fiecăreia”.
Și, tot legat de furnizori, se pune problema simplificării produselor și materiilor prime, importantă mai ales pentru a simplifica, de exemplu, retururile de la retaileri. Fiecare companie caută să se diferențieze de competiție, să fie creativă, să vină cu lucruri noi – diverse tipuri de ambalaje, gramaje, forme, culori ale produselor – dar, cu cât este mai mare complexitatea, cu atât sunt mai mari costurile suplimentare, deoarece trebuie alocate resurse pentru a face diferența între ele, a optimiza și a controla cheltuielile. Iar etichetele sunt și ele un subiect sensibil.
Banii par o problemă în grija financiarului, dar și logistica trebuie să știe despre ei
Adriana Pălășan a subliniat și importanța creșterii transparenței costurilor și chiar a amintit că de circa 15 ani le tot recomandă specialiștilor în logistică să ceară informații relevante și de la alte departamente. De exemplu, să caute să afle de la financiar dobânda la linia de credit pentru a putea ține cont de cantitățile pe care le cumpără firma și de expunerea pe care o are în achiziții când decide să comande anumite cantități. Cei care lucrează în departamentul de transport să se intereseze cât costă depozitarea, pe unitate, iar cei de la depozitare, cât costă transportul dacă aleg alt mod de transport sau o altă cantitate. Deoarece aceste costuri nu sunt transparente de la un departament la altul și le poți afla doar dacă le cauți. „Dacă reușim asta și dacă înțelegem că e important pentru management să știe costurile per ansamblu pentru a putea lua deciziile corecte, pierderile cauzate de ineficiență, care sunt importante, pot fi reduse semnificativ.”
În plus, deoarece modul în care se fac contractele cu clienții și cu furnizorii expune de multe ori companiile la lipsă de capital, atunci când se dă o comandă care trebuie validată de departamentul financiar acesta caută fie să o amâne, fie să diminueze, dacă se poate, cantitatea, astfel încât să mențină sau să crească lichiditatea. „Dacă am ști mai multe despre asta, am ști cum să facem creșterea de lichiditate, pentru că ea ne salvează de multe ori de la costuri suplimentare. Iar acest lucru este important pentru că, dacă o companie trebuie să scadă cheltuielile, taie din zonele considerate costuri, adică de la logistică.”
Și revizuirea strategiei de preț este foarte importantă, mai ales în contextul actual, în care este greu de știu cât costă un produs, pentru că între bunuri similare există și diferențe de la simplu la dublu sau peste dublu. Pentru a face o strategie de preț care să-ți permită să te menții pe piață și să ții costurile sub control este important să gândești pe termen lung. Dacă prețul nu este aliniat cu puterea de cumpărare a pieței, cresc enorm costurile cu depozitele și cu producția care nu mai acoperă capacitatea.
Centralizare, transparență și adaptare permanentă la nou
Desigur, redefinirea strategiei digitale nu putea lipsi din topul provocărilor din ultimii ani care ne vor însoți și în 2023. În continuare există depozite unde se lucrează cu pix și hârtie, cu mai multe sisteme în același timp, cu softuri de transport care nu satisfac cerințele utilizatorilor și clienților deoarece nu au toate modulele integrate sau cu ERP care nu pune împreună modulele de cumpărare cu cele de vânzare. Când de fapt digitalizare în ziua de azi înseamnă să se creeze un turn de control care să ofere centralizare și transparență, astfel încât cei interesați și cei care trebuie să cunoască informația să aibă acces la ea când trebuie să ia decizii.
Vicepreședinta Arilog a mai subliniat faptul că, oricât de bun, poate chiar perfect, ar fi organizat azi lanțul logistic al unei firme, el nu va mai fi perfect și mâine, pentru că lumea și piața se schimbă, „deci trebuie să vedem ce se află dincolo de furnizorii și clienții noștri. Poate avem în jur alți potențiali clienți sau furnizori, tehnologii noi și parteneri care pot oferi variante mai bune, mai eficiente, care să ne ajute să creștem în contextul a ce va fi piața mâine. De aceea, dincolo de supply chain, trebuie să știm ce se întâmplă în lume în general, să urmărim știri și rețele sociale pentru a afla ce fac alte companii, chiar dacă din alte domenii de activitate, și ce putem aplica și noi.”
În cele din urmă, deoarece logisticienii trebuie să țină pasul și cu legislația în schimbare, au fost amintite, ca noutăți apărute în 2022, e-factura, e-transport și obligativitatea de a licenția utilitarele mai mici de 3,5 t, care, și ele, vor afecta costurile firmelor.
