Ca orice ministru roman de transport care se respecta, Anca Boagiu promite cresterea, in cativa ani, a numarului de kilometri de autostrada, de la 313 in prezent la 845, cu investitii de 5,17 miliarde de euro. In acest sens, luna trecuta au fost semnate cinci contracte pentru 98 km de pe Coridorul IV pan-european, Nadlac-Sibiu-Bucuresti-Constanta, in valoare totala de 692,68 milioane de euro, cu termen de finalizare 2013. Spedition UMB, firma care a avut al patrulea pret la licitatie, urmeaza sa construiasca primul lot, de 10 km, de la Timisoara la Lugoj, pentru 63,62 milioane de euro. Atribuirea a fost contestata de doua consortii, care insa ulterior si-au retras plangerile.
Asocierea condusa de Romstrade, care a avut al saselea pret la licitatie, va construi, pentru 115,8 milioane de euro, primul lot al tronsonului Nadlac-Arad. Reamintim ca Spedition UMB si Romstrade au beneficiat, in mandatul actualului ministru, de mai multe contracte, iar prima dintre ele a primit si majorari importante ale valorilor pentru doua proiecte mai vechi, dar a si pierdut in aprilie contractul pentru Moara Vlasiei-Ploiesti. Lotul al doilea al portiunii Nadlac-Arad va fi realizat de compania germana Alpine Bau, pentru 124,45 de milioane de euro, iar consortiul Tirrena Scavi-Cossi va face primul lot din Lugoj-Deva, de 205,9 milioane de euro – si rezultatul acestei din urma licitatii a fost contestat. In sfarsit, de al treilea lot al autostrazii Orastie-Sibiu se va ocupa firma italiana Impregilo, pentru 182,91 de milioane de euro.
Asadar, companiile franceze nu au mai castigat niciun contract, ceea ce nu poate decat sa realimenteze ideea unor tensiuni la nivel inalt intre Romania si Franta.
Tot luna trecuta, Guvernul a semnat Acordul privind stabilirea conexiunii autostrazilor Arad-Nadlac si Csanádpalota-Mako-Szeged, pentru fluidizarea traficului bilateral intre Romania si Ungaria si continuitate in punctele de trecere a frontierei.
Pe de alta parte, se aud tot mai multe voci, printre care cea a fostului ministru Radu Berceanu, spunand ca Autostrada Transilvania nu este o prioritate pentru Romania, mai ales ca nici UE nu ne sprijina in acest proiect. Totusi, nu lipsesc nici parerile potrivit carora in curand vor fi reluate lucrarile, desi ele se fac din bugetul intern.
Dintre autostrazile aflate deja in lucru, Timisoara-Arad ar trebui data in folosinta la finalul acestui an, iar la mijlocul lui 2012 ar trebui finalizata complet. Dar autoritatile locale nu sunt prea optimiste. In prezent, aproape jumatate din lucrari sunt gata, insa este vorba mai ales de lucrari simple – construirea terasamentului si turnarea asfaltului pe unele tronsoane – si mai trebuie facute 11 poduri, 14 pasaje, un nod rutier si alte lucrari mai complexe.
Un motiv de bucurie vine din partea tronsonului Basarab-Constanta si a centurii ocolitoare a Constantei, unde din iulie ar urma sa se circule pe o banda pe sens.
Ultima luna a adus insa si o noua vizita a lui Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania, care a trasat noi sarcini CNADNR: sa isi sporeasca incasarile, sa devina eficienta, sa atraga cat mai multe fonduri europene, sa concedieze peste 600 de angajati pana la final de iunie si sa aprobe, tot pana atunci, standardele de cost pentru constructia si intretinerea de drumuri, care apoi sa fie impuse in toate contractele ce vor fi semnate de CNADNR.
Cum companiile de stat din Romania nu s-au remarcat niciodata prin eficienta, primul impuls cand auzim ca o institutie internationala le monitorizeaza si le ghideaza pasii este sa ne gandim ca e de bine. Nu trebuie sa uitam insa ca FMI este doar un bancher, care are mai degraba interese pe termen scurt, in primul rand acela de a-si recupera imprumutul pe care l-a acordat Romaniei, cu riscul ca economia noastra sa nu mai fie capabila prea curand de investitii sau de consum.
