CNADNR a facut publice de curand, pentru prima data in istoria institutiei, preturile etalon ale autostrazilor de pe teritoriul Romaniei, iar reprezentantii sai au declarat ca acestea vor sta de acum inainte la baza contractelor ce urmeaza a fi incheiate. Un kilometru de autostrada va fi realizat cu cel mult 3,9 milioane de euro fara TVA la campie, cu maximum cinci milioane de euro la deal si cu 6,1 milioane de euro in zone montane.
Vorbind despre aceste valori, reprezentantii MTI au criticat autostrada Arad-Timisoara – aflata in centrul atentiei in ultimul timp datorita fondurilor acordate de Comisia Europeana pentru proiectarea, supervizarea si constructia ei – deoarece costa cu circa un milion de euro/km mai mult decat ar trebui, depasind cinci milioane de euro/km. Nu au scapat de critici nici alte autostrazi aflate in lucru, Transilvania fiind pe alocuri chiar de sase ori mai scumpa decat valoarea reala, Cernavoda-Constanta costand cu circa 500.000 de euro/km in plus… iar lista nu poate continua pentru simplul motiv ca alte autostrazi aflate in lucru nu prea mai avem.
Tot luna trecuta a fost demascata oficial o alta problema, in afara de aceea a preturilor, care sta in calea dezvoltarii infrastructurii de la noi: consultanta, care, in ciuda rolului pe care trebuie sa-l joace, de a aparator al intereselor beneficiarului lucrarii – de obicei Statul, prin CNADNR – a lucrat, de cele mai multe ori, in defavoarea acestuia. In incercarea de a pune capat neregulilor dese si grave, noul ministru al transporturilor, Anca Boagiu, si-a continuat luna trecuta intalnirile cu oficiali europeni si reprezentanti ai unor institutii financiare, iar cu delegatia BEI a avut discutii in jurul propunerii bancii de a sprijini MTI in vederea recuperarii intarzierilor in cheltuirea banilor europeni. Daca ideea va fi agreata de BEI si Comisia Europeana, se va constitui o echipa de experti BEI care sa supravegheze proiectele.
Si, pentru ca veni vorba de intarzieri cauzate de consultanta, termenul de finalizare a autostrazii Arad-Timisoara, 2011, nu se va respecta, deoarece constructorul, consortiul FCC-Porr-Astaldi, a suspendat de curand anumite activitati pentru ca firma de consultanta nu a certificat o parte din lucrarile deja executate, in valoare de circa 25 de milioane de euro. Vestea buna insa este ca, la sfarsitul lunii trecute, Comisia Europeana a aprobat alocarea a 124.399.671 de euro pentru proiectarea, supervizarea si constructia autostrazii Arad-Timisoara, de 44,5 km, parte a ramurii nordice a Axei Prioritare TEN-T 7, ce traverseaza teritoriul Romaniei de la Nadlac la Constanta.
Faptul ca deja au inceput sa se vada ceva rezultate din demersurile intreprinse de noul ministru ar putea sa-i incurajeze si pe transportatori sa spere intr-o atitudine mai normala a autoritatilor fata de ei – una dintre cele mai mari probleme ale lor, asa cum a reiesit din dezbaterile de la Cluj. In acest sens, asa cum se intampla aproape de fiecare data dupa un schimb de stafeta, UNTRR a semnalat luna trecuta Ancai Boagiu punctele principale in care MTI ar putea interveni in activitatea transportatorilor, infrastructura fiind, desigur, la loc de cinste. Asociatia propune utilizarea reala a parteneriatelor public-privat pentru constructia de autostrazi, modernizarea drumurilor care fac parte din reteaua TEN-T si a celor care asigura legatura la ea, largirea benzii de iesire de la Nadlac, pentru fluidizarea circulatiei, reducerea timpilor de asteptare si a numarului de accidente, realizarea de parcari la standarde europene, suficiente pentru a se putea respecta legislatia referitoare la timpii de conducere si odihna, un Ro-La pe baze comerciale, cu finantare europeana, pe ruta Bucuresti-Arad, pentru descongestionarea traficului pana la finalizarea primei autostrazi care sa lege Bucurestiul de autostrazile europene. Ar putea cineva sa spuna „nu“ acestor propuneri?
