De vreo 2-3 ani multe firme si dintre cele mici, si dintre cele mai mari care aveau contracte pe volume mari la national s-au decis sa iasa sa lucreze la international. Au fost firme mari care lucrau timid la intracomunitar, deoarece contractele mari cu cativa producatori si retaileri le tineau pe tara la preturi care au scazut insa constant. Atunci cand a venit momentul sa caseze din parcul vechi si sa isi cumpere camioane noi, multi transportatori romani au inteles ca nu au nicio sansa sa se dezvolte facand transport intern si ori se lasa de meserie, ori isi iau lumea in cap. Asa au plecat unul cate unul camioanele de la intern si producatorii s-au vazut nevoiti sa mai puna cativa banuti pe kilometru pentru a-si putea transporta marfurile. Mai ales in sezon, cand transportatorii isi scoteau parleala pentru tot anul.
Unii dintre ei nu au nici macar doi ani de cand au gustat din bucuria de a rula pe autostrazi de calitate, ca deja se gandesc sa se intoarca acasa. Haituiti de autoritati in Belgia si Franta, unde politistii au pornit o batalie impotriva esticilor mai ceva ca pe front, micii transportatori romani nu au puterea de a face fata tuturor conditiilor impuse: personal administrativ care sa se ocupe de raportarile pe salariu minim in Germania, Franta, Austria si pe unde o mai urma, salarii mari pentru soferi, reglementari nationale privind pauza de odihna de 45 de ore, care nu se mai poate efectua in cabina nici in Germania etc. Si toate, in conditiile in care lucreaza pe tarife tot mai mici.
Din pacate, nici firmele mari, care si-au dezvoltat parteneriate de foarte lunga durata cu producatori, retaileri sau expeditori vest-europeni, nu o duc mult mai bine. Desi si-au pus la punct proceduri si au facut investitii in tehnologie si personal care asigura un grad ridicat al nivelului calitatii serviciului, nici ei nu primesc pretul corect pentru serviciul prestat. Si ei se confrunta cu controale „dedicate”, politistii controland toate camioanele cu numere de inmatriculare est-europene, si mai ales romanesti si bulgaresti.
De la inceputul anului nu mai prididim sa verificam si sa citim printre randurile articolelor din presa vestica care fac din transportatorii romani si bulgari „ciuma” care trebuie starpita de pe drumurile vest-europene. Dupa ce am fost invinuiti ca peste 23%, undeva pe la 40% din camioanele noastre care circula pe drumurile vest-europene au emulatoare de AdBlue si politistii germani, elvetieni si danezi au inceput sa „scormoneasca” camioanele dupa emulatoare, a venit randul povestirilor soferilor romani care dorm cu lunile in camioane. Apoi al vanurilor cu cabina de dormit, ai caror soferi conduc prea repede, neatent, depasesc nepermis si chiar se uita la TV in timp ce conduc!
Transportatorul roman are astazi o imagine foarte proasta in vestul Europei, ceea ce s-ar putea sa se reflecte curand in refuzul clientilor de a mai lucra cu firme romanesti de transport, daca nu ripostam si corectam aceste mesaje transmise in presa. Nu trebuie sa ne imbatam cu apa rece sa credem ca vest-europenii nu vor avea cu cine sa isi transporte marfurile fara noi, deoarece sigur ca vor transporta tot cu soferi romani, coordonati tot de dispeceri romani, numai ca acestia nu vor mai lucra pentru firme romanesti, ci pentru firme din vestul Europei. Europa vrea mana de lucru romaneasca, fara indoiala, dar cu taxe si impozite platite la bugetele lor, nu in Romania!
Va astept la Cluj, pe 6 si 7 aprilie, la ExpoTranzit, pentru a analiza impreuna situatia actuala a pietei de transport si a incerca sa gasim solutii care ne pot ajuta sa trecem peste perioada dificila care urmeaza.
