Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, consideră că primul pachet de măsuri prezentat de guvern pentru reducerea deficitului bugetar, centrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv în companiile publice, este un exercițiu de eficiență, însă poate afecta negativ antreprenorii mici și mijlocii.
Pachetul de măsuri propus de Premierul Marcel Ciolacu și Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, vizează controlul cheltuielilor statului prin restructurări în sectorul bugetar, reducerea numărului de posturi și limitarea unor beneficii pentru personalul bugetar, precum și plafonarea unor diurne, vouchere de vacanță și abonamente de telefonie. Guvernul ia în considerare și soluții alternative de valorificare a activelor statului, de analiză a bilanțurilor companiilor de stat și de reducere a numărului de directori și consilieri în companiile de stat pentru dezvoltarea economică și echilibrarea bugetului.
„Atragem atenția că singura certitudine pentru viitorul finanțelor țării este asigurarea unei creșteri durabile a economiei. Orice măsură fiscală care ar putea încetini creșterea economică va avea un efect negativ nu doar asupra antreprenorilor direct afectați, ci și asupra veniturilor statului. Este un postulat clasic în economie, un avertisment dat de John Maynard Keynes: «Nu vei echilibra niciodată bugetul prin măsuri care să reducă venitul național… Ai grijă de șomaj, iar bugetul își va purta singur de grijă». Planul privind măsurile alternative este ambițios și va putea fi implementat cu succes dacă guvernul își va gestiona activele cu determinarea unui investitor. În esență măsurile anunțate vizează creșterea eficienței cheltuielilor, reducerea costurilor iraționale și exagerate și recalibrarea instituțiilor statului în funcție de nevoile reale și de eficiența acestora.”,
a declarat Cristina Chiriac, președinta CONAF.
CONAF a constatat faptul că în analiza Consiliului Fiscal, unde este prezentată evoluția companiilor statului pentru 2021, doar câteva companii controlate de stat din cele 787 au fost eficiente, în timp ce restul au generat pierderi și au fost producătoare de arierate față de bugetele statului (-2,7 miliarde de lei), față de furnizori (8 miliarde de lei) și față de companiile partenere. Totodată, CONAF remarcă faptul că atenția acordată conducerii acestora trebuie concretizată prin măsuri eficiente, iar bugetul statului să nu mai piardă bani direct din propriile afaceri neglijent gestionate.
„Interesul nostru pentru gestionarea companiilor statului este justificat masiv de problemele pe care acestea le generează antreprenorilor români prin amânarea plății furnizorilor și a serviciilor prestate acestora, care creează blocaje în activitatea economică”,
a observat Cristina Chiriac.
Prin urmare, statul trebuie să ia în considerare importanța listării unor pachete de acțiuni la Bursa de Valori din București, ca parte a efortului de a rezolva dificultățile în încasările bugetare și de a tempera deficitul bugetar. Prin listarea acțiunilor la bursă, se preconizează că se poate obține un beneficiu imediat prin vânzarea acțiunilor, dar și unul pe termen lung, prin eficientizarea activității și creșterea profiturilor companiilor listate, ceea ce ar duce la dividende sporite pentru bugetul de stat.
Această prima etapă de măsuri pe care guvernul intenționează să le ia pentru temperarea deficitului bugetar ar putea „salva” doar 2,5 miliarde de lei din deficitul bugetar. Cu toate acestea, Ministrul Finanțelor a evitat să dea detalii privind următoarea tranșă de măsuri fiscale, care vor fi discutate în următoarele zile. Totuși, mediul de afaceri se arată îngrijorat de posibile schimbări fiscale și consolidarea fiscală este privită ca un exercițiu extrem de riscant, mai ales în contextul crizelor suprapuse, inflației persistente și incertitudinii în privința prețurilor energiei, precum și încetinirii economiilor partenerilor europeni. Astfel de măsuri trebuie analizate cu atenție, iar schimbările de fiscalitate nu ar trebui introduse în timpul anului fiscal.
Amplificarea deficitului bugetar în prima jumătate a anului este considerată riscantă, având impact asupra atragerii fondurilor europene și dezvoltării economice a României, care are nevoie de investiții. În ceea ce privește creșterea taxelor, matematica aplicată ecuației bugetare poate sugera că aceasta ar spori veniturile fiscale, dar în realitate, impactul majorării taxelor poate avea consecințe negative, precum creșterea prețurilor, reducerea consumului și presiune asupra afacerilor mici și mijlocii, ceea ce ar putea duce la o scădere a veniturilor fiscale. În plus, o creștere a prețurilor poate stimula inflația și menține nivelul ridicat al dobânzilor, afectând costurile creditării.
„Un alt efect nedorit și aparent ignorat al măsurilor din pachetul suplimentar care va afecta mediul de afaceri este incapacitatea antreprenorilor din firmele mici și mijlocii să acceseze fonduri europene, deoarece afacerile vor fi bulversate de noile condiții de impozitare, inflația va menține costurile de creditare la un nivel prohibitiv, iar băncile vor îngusta accesul acestor companii la creditare. Vom ajunge în situația nedorită de a face sacrificii pentru banii europeni pe care nu-i vom putea consuma în economie”,
a precizat președinta CONAF.
În privința eliminării facilităților fiscale și necesității unei revizuiri a formulei de calcul a fiscalității pe muncă, CONAF subliniază că, dacă guvernul analizează renunțarea la anumite facilități fiscale pentru unele ramuri economice, acest lucru ar trebui să fie însoțit de o reducere a fiscalității pe muncă. De asemenea, se menționează că impozitarea agresivă a muncii a dus la apariția unor serii de facilități fiscale pentru anumite domenii, percepute de restul angajaților ca fiind incorecte.
„Atragem atenția asupra bulversării activității microîntreprinderilor, care au fost strivite de modificări ale sistemului de impozitare în ultima perioadă, iar noi schimbări preconizate să fie aplicare vor distruge majoritatea afacerilor mici. Microîntreprinderile funcționează într-un mediu de reglementare incert și impredictibil, care va justifica abandonarea afacerilor, cu efect negativ asupra creșterii economice, șomajului și, implicit, asupra deficitului bugetar. În mai puțin de un an microîntreprinderile au trecut de la un sistem de impozitare pe venit la altul, cu obligativitatea angajării unui salariat, pentru ca acum să planeze perspectiva altor schimbări. Este un tratament agresiv al statului față de microîntreprinderi, care trebuie revizuit.”,
a declarat Cristina Chiriac.
În ceea ce privește intenția de a stabili cote diferențiate la impozitul pe proprietate, CONAF observă că există capcane și la grilele de prețuri în domeniul imobiliar, acestea nu sunt corecte, deoarece nu se colectează date de la Uniunea Națională a Notarilor Publici, singura care ar putea oferi prețurile reale de piață. Se consideră că actualele cote de impozitare trebuie menținute, iar majorarea veniturilor bugetelor locale ar trebui să se obțină printr-o colectare mai eficientă, nu prin majorarea impozitelor în contextul unei realități economice afectate de crize și incertitudini.
CONAF avertizează că majorările de taxe și impozitarea agresivă pot afecta mediul de afaceri, conducând la concedieri și la închiderea firmelor, ceea ce ar avea ca rezultat scăderea veniturilor fiscale. În schimb, susținerea afacerilor mici și mijlocii pot duce la creșterea locurilor de muncă și la creșterea veniturilor din impozite.
