CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, a raportat că numărul companiilor din România care au intrat în procedurile de insolvență în 2023 a rămas constant la 6.650, comparativ cu anul anterior.
Dintre acestea, 89 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, în creștere față de cele 67 înregistrate în anul precedent. În privința restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, au fost înregistrate 90 de cereri în 2023, dintre care 60 sunt, în momentul de față, în derulare.
Cele mai afectate sectoare în 2023 au fost comerțul cu ridicata și cu amănuntul, alături de repararea autovehiculelor și motocicletelor, cu 1.630 de cazuri și o ușoară scădere de 1,15%, comparativ cu 2022. Sectorul construcțiilor a înregistrat o majorare de 3,60% în 2023, având un total de 1.208 cazuri. Companiile din sectorul de transport și depozitare au generat o creștere de 18% și un total de 636 de cazuri.
Capitala a continuat să înregistreze cel mai mare număr de companii în insolvență, urcând de la 1.153 în 2022 la 1.289 în 2023. De asemenea, s-a observat o majorare în județul Bihor și o scădere în județul Argeș, semnalând posibile ameliorări sau o eficiență a măsurilor de prevenire și restructurare în anumite regiuni.
Aceste companii, având o cifră de afaceri totală de 250 milioane de euro și active imobilizate de peste 100 milioane euro, provenite în principal din sectoarele comerțului, construcțiilor și fabricării. Județele Dolj, București, Cluj și Mureș se numără printre regiunile cu un număr semnificativ de astfel de companii.
Dintre cele 90 de cereri, 14 aparțin companiilor de impact, cu active imobilizate de peste 1 milion de euro. Aceste companii însumează o cifră de afaceri de 120 milioane de euro și au active imobilizate în valoare totală de 78 milioane de euro.
„Cifrele reflectă rezultatele unor politici europene și naționale orientate către a ține companiile în viață în vremuri de dificultate economică prin diverse mecanisme de sprijin. Însă costul ascuns pe care companiile îl plătesc este chiar performanța lor, capacitatea lor de a genera profit pe termen lung. Cresc datoriile și le scade performanța. Cu alte cuvinte, companiile sunt ținute în viață pe perfuzii, ele funcționează, dar acumulează datorii. Întrebarea pe care noi ne-o adresăm constant este cum le putem sprijini să se însănătoșească și să performeze singure pe termen lung? Cum le ajutăm să treacă din zona de tratament la însănătoșire? În mod cert soluțiile de restructurare oferă premisele pentru o evoluție sănătoasă. Mai departe, însă, pivotarea, inovarea, schimbarea modului de a face business sunt cele care mențin rezultatele.”,
a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
În cadrul legislației de restructurare din România, a fost introdus un concept nou – acordul de restructurare, inspirat de Directiva Europeană. Această abordare oferă companiilor aflate în dificultate posibilitatea de a adresa rapid și adaptat problemele specifice, într-un cadru reglementat de negociere, cu scopul de a facilita restructurarea activității și a datoriilor.
Principiile fundamentale ale acestei proceduri sunt prevenția și intervenția timpurie, cu un rol minim al instanțelor de judecată. Un alt element reinventat este concordatul preventiv, care permite posibilitatea de suspendare temporară a executărilor silite pentru a permite antreprenorilor să renegocieze cu partenerii, într-un cadru reglementat, facilitând restructurarea afacerii și a datoriilor.
Aceste mecanisme de restructurare pot implica soluții adaptate specificului fiecărei companii, cum ar fi eșalonarea și ajustarea datoriilor, conversia acestora în acțiuni, transferul de business, vânzarea de active non-core, atragerea de finanțări, fuziuni/divizări, etc. În plus, restructurarea extra-judiciară permite companiilor să recurgă la măsuri de restructurare financiară și/sau operațională, agreate consensuale cu partenerii.
Succesul acestor proceduri depinde de demararea lor într-un stadiu timpuriu, înainte de agravarea problemelor.
„Numărul companiilor care apelează la soluții de restructurare este tot mai mare, însă aceste proceduri au caracter confidențial, nu sunt vizibile. Chiar dacă nu putem avea o perspectivă asupra acordurilor de restructurare sau a restructurărilor de business în general, vedem interes crescut în această zonă.”,
a precizat Paul Dieter Cîrlănaru.
