2024 a început cu revolta nemaiîntâlnită a fermierilor din mai multe țări europene, la care s-au alăturat și transportatorii, în parte revendicările fiind comune. Atât fermierii, cât și transportatorii sunt nemulțumiți în special de prevederile legate de decarbonizarea celor două ramuri economice, cu costuri insuportabile pentru agenții economici, și de acordul de ajutorare a Ucrainei care permite atât comercializarea fără taxe a produselor alimentare ucrainene, care nu trebuie să respecte aceleași norme de calitate precum cele europene, cât și transportul liber, fără autorizații în toată Europa, dar mai ales în țările vecine. Fermierii și agricultorii europeni au dat, la final de mandat, o palmă grea birocraților de la Bruxelles, care de mai bine de 4 ani impun obligații peste obligații pentru firmele și cetățenii europeni fără să analizeze urmările unor astfel de măsuri pentru economia europeană și calitatea vieții cetățenilor care i-au trimis în poziția de a face legi în favoarea lor, nu a altor țări din afara UE.
În România câțiva transportatori au furat startul și au început protestele timid, fără experiență și cu teama represaliilor forțelor de ordine. Imediat fermierii li s-au alăturat și protestele, care păreau la început menite doar să atragă atenția după una-două ture pe Șoseaua de Centură, s-au transformat rapid într-o mișcare #rezist, cantonată la intrarea în București dinspre Afumați. Protestatarii au devenit din ce în ce mai puternici pe măsură ce grupuri de camioane și tractoare agricole au început să mărșăluiască gălăgios spre Capitală din Vâlcea, Buzău sau Constanța. În Constanța camioanele au blocat în câteva rânduri portul, la Craiova s-a încercat blocarea aeroportului, iar la Suceava, Arad și Calafat tractoarele agricole și camioanele au blocat vămile. Grupuri mai mari sau mai mici de camioane și tractoare au ieșit și în Târgu Jiu, Bacău, Cluj-Napoca, Roman, Oradea, Bistrița, Târgu Mureș, toți protestatarii exprimându‑și nemulțumirea pentru scumpirile enorme ale asigurărilor, taxelor de drum, impozitelor, amenzilor… birurilor de tot felul, fiind incluse aici taxele fără noimă, a căror colectare nu e transparentă și nici echitabilă.
O delegație a protestatarilor a fost primită de consilierii prim-ministrului Ciolacu, niciun ministru nefăcându-și apariția la discuții în prima zi de protest. Abia a doua zi, pe seara, miniștrii au început să îi ia în serios și să-i primească la discuții. „Înfrățirea” transportatorilor cu fermierii a părut o greșeală pentru unii, întrucât lista revendicărilor transportatorilor s-a extins cu toate nemulțumirile oamenilor, multe ieșind din sfera profesională și mergând înspre revendicări sociale legate de reprezentarea politică. Ca un răspuns la scuza autorităților legată de asumarea unor măsuri la semnarea PNRR, protestatarii au cerut politicienilor găsirea altor surse de a face economii la buget – în locul reducerii subvențiilor pentru agricultură sau al măririi impozitelor la microîntreprinderi s-a cerut reducerea numărului de parlamentari sau eliminarea pensiilor speciale – ceea ce a creat un curent de opinie negativ la început, protestatarii fiind catalogați ca fiind nepricepuți sau ca având interese politice.
Timp de două săptămâni posturile de televiziune au înfierat protestatarii, care, din păcate, au primit un suport foarte firav din partea patronatelor, doar FORT implicându-se în primele zile ale protestului, după care tensiunile dintre FORT și unele dintre asociații au dus la acuzații de politizare a protestului ca urmare a unei posibile implicări politice a unora dintre liderii asociațiilor.
Neîncrederea a sporit cu atât mai mult cu cât cei care au ieșit în stradă nu se cunoșteau între ei și au existat multe tentative ale unora de a se folosi de cei din stradă. Presiunea psihologică enormă asupra celor care au avut curaj să iasă în stradă, la -10-20 OC, amenințați cu dosare penale, desființați mediatic și pe grupurile de socializare uneori chiar de foști parteneri, a dus la micșorarea masei de camioane care a rămas în stradă, mai ales după ce ministerele de resort au început discuțiile cu asociațiile patronale și s-a promis rezolvarea multora dintre punctele ridicate de protestatari.
În final, protestul curajos al transportatorilor a fost un câștig pentru toată lumea: printr-un artificiu, care încă nu se știe cât va dura, s-a obținut o scădere a polițelor RCA. Ministerul Transporturilor a luat câteva măsuri, care, deși par „nimicuri”, „normalități”, au scos din buzunarele transportatorilor foarte mulți bani în ultimii ani. Vorbim de amenzile pentru roviniete expirate câteva minute sau ore în coadă la frontiere ori de amenzile pentru depășiri insignifiante la mase și dimensiuni – după scoaterea oricăror toleranțe printr-o lege votată în Parlament pe nesimțite la inițiativa unor politicieni liberali arădeni.
Au rămas multe puncte importante de pe lista revendicărilor încă nerezolvate, iar după efortul din stradă urmează eforturile la masa de negocieri, și asta pentru că protestatarii au obținut dreptul de a sta la masa discuțiilor dintre Guvern și reprezentanții industriilor, care nu mai sunt doar asociațiile patronale, ci și protestatarii neafiliați.
Dar, dacă vorbim despre cei care au rezistat mai mult de trei săptămâni în stradă, cel mai mare câștig al lor este că au învățat cum să se facă auziți; au învățat în cine să aibă încredere și în cine nu, au învățat că trebuie să își prezinte punctele de vedere coerent și argumentat pentru a-i împiedica pe politicieni și pe jurnaliștii aserviți lor să îi ridiculizeze deplasat. Au învățat că trebuie să se organizeze pentru a nu mai fi nevoiți să repare lucrurile în stradă, ci să urmărească procesul de elaborare a legilor, ca să fie bine făcute de la început. Foarte important, au învățat că fără implicare nu se poate. Totuși, problemele sunt multe, iar comitetele înființate vor avea mult de lucru, astfel că reprezentanții protestatarilor trebuie să se organizeze într-un fel sau să facă parteneriate cu asociațiile patronale reprezentative, altfel nu vor avea „suflu” să urmărească atâtea ședințe pentru care să se și pregătească și să își conducă, în același timp, propriile afaceri.
Protestatarii și-au obținut locul la masa consultărilor pentru revendicări
După aproape 20 de zile de protest, reprezentanții fermierilor și transportatorilor care și-au făcut curaj împreună să-i înfrunte pe jandarmi și autorități la Afumați au semnat un acord, prin decizia prim-ministrului, care prevede constituirea unui Comitet Interministerial, la nivelul Cancelariei prim-ministrului, cu participarea ministerelor cu responsablități în soluționarea revendicărilor protestatarilor.
„La nivelul fiecărui minister implicat, prin ordin al ministrului, se desemnează un secretar de stat responsabil cu gestionarea aspectelor semnalate de reprezentanții protestatarilor. Secretarul de stat desemnat este membru de drept în Comitetul Interministerial.”
Acordul prevede că la lucrările Comitetului vor participa, alături de reprezentanții asociațiilor profesionale din agricultură și transporturi, și cei ai fermierilor și transportatorilor neafiliați și „alți reprezentanți îndreptățiți”.
Astfel, protestatarii au primit legitimitate și au fost, practic, invitați la discuții, chiar dacă nu sunt organizați în vreo asociație.
Scopul Comitetului este „soluționarea revendicărilor agricultorilor și ale transportatorilor și redactarea unor propuneri pentru strategia privind sectoarelor economice în discuție”.
În perioada următoare încep discuțiile, iar protestatarii și reprezentanții asociațiilor profesionale trebuie să facă pace și să lucreze împreună pentru binele transportatorilor.
Fără amendă pentru rovinietă expirată în coadă la vamă
După discuțiile purtate în două reprize cu reprezentanții protestatarilor și, la o săptămână distanță, cu cei ai asociațiilor profesionale, au fost deja rezolvate o parte din solicitările susținute de ambele tabere, precum și câteva adăugate de asociațiile patronale, în funcție de interesele membrilor reprezentați de fiecare dintre ele.
Una dintre revendicările protestatarilor a fost eliminarea amenzii pentru lipsa rovinietei atunci când aceasta expiră în timp ce camionul stă în coadă la trecerea frontierei. Transportatorii au tot ridicat această problemă de mai mulți ani, inclusiv în cadrul conferințelor Tranzit, însă CNAIR nu a catadicsit să găsească o soluție până acum. Pe 25 ianuarie Guvernul a aprobat prin Ordonanță de Urgență modificarea OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România și au găsit ca soluție la eliminarea rovinietei – valabile la momentul staționării în coada de la frontieră, dar poate nu și atunci când trece prin dreptul camerei din vamă – o „detaliere” a modalității de efectuare a actului de control efectuat de CNAIR, „în mod distinct pentru utilizatorii străini și cei români”: responsabilitatea deținerii rovinietei valabile aparține în cazul utilizatorilor străini conducătorului auto, iar în cazul utilizatorilor români, deținătorului vehiculului.
Modificarea prevede și stabilirea modalității de utilizare și funcționare a camerelor video din punctele de trecere a frontierei sau din proximitatea acestora, respectiv pentru monitorizarea traficului rutier. „Pentru reglementarea timpilor de așteptare necesari trecerii frontierei, în raport cu cerințele și revendicările formulate și consemnate în cadrul ședințelor de negociere cu forurile reprezentative pentru sectorul rutier, era necesară modificarea art. 9 alin.(2) lit.c) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în sensul ca personalul de specialitate din cadrul CNAIR să efectueze controlul:
- în punctele de trecere a frontierei de stat, prin intermediul terminalelor de interogare, pentru utilizatorii străini;
- pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru utilizatorii români, prin intermediul sistemelor de camere video, cu excepția camerelor video din punctele de trecere a frontierei și din proximitatea acestora.
Prin acest act normativ este asigurată, în continuare, implementarea în legislația națională a prevederilor Directivei 1999/62/CE de aplicare a taxelor la vehiculele grele de transport marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri, cu toate modificările ulterioare ale acesteia și se urmărește aplicarea tarifului de utilizare (rovinieta) în conformitate cu prevederile Directivei (UE) 2022/362”, se menționează în comunicatul Ministerului Transporturilor, care motivează modificarea legislativă.
„De asemenea”, mai scrie MT, „este necesară corelarea unor prevederi din OG nr. 15/2002 cu prevederile similare din Legea nr. 226/2023, astfel încât să se creeze un cadru legislativ unitar și complex în ceea ce privește exceptarea unor anumite categorii de vehicule de la obligația de plată a tarifului de utilizare și în ceea ce privește controlul valabilității rovinietei și a peajului în cazul utilizatorilor străini din statele membre UE, precum și în cazul vehiculelor înmatriculate în state non UE”.
Parcare CNAIR la Calafat pentru descongestionarea traficului la frontieră
O altă nemulțumire exprimată de transportatori a fost timpul mare de așteptare la punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria, fără a mai menționa situația parcării obligatorii de la Ruse și a taxei discriminatorii mai mari pentru transportatorii români față de cei bulgari. Pentru a ușura sarcina șoferilor care așteaptă cu zilele la trecerea frontierei cu Bulgaria, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a prezentat în ședința de guvern și Nota privind transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Calafat, județul Dolj, în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unei suprafețe de teren, având categoria de folosință drum de exploatare, din domeniul public al Municipiului Calafat în domeniul public al statului, în vederea dării în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii prin CNAIR. Compania Națională va amenaja o parcare destinată camioanelor pe DN 56 km 80+800 dreapta, în scopul descongestionării traficului în zona Punctului de Trecere a Frontierei Calafat-Vidin.
Toleranțe restabilite la mase și dimensiuni
Printre primele măsuri adoptate de Guvern a fost restabilirea toleranțelor de 4% pe axă și 5% la masa totală maxim autorizată, plus toleranțele aplicate la depășirea dimensiunilor maxim admise, tot printr-o ordonanță de urgență, care a modificat OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.
Alte problemele rezolvate la Transporturi
În afara listei de revendicări a protestatarilor, dar la cererea asociațiilor patronale ale transportatorilor, Ministerul Transporturilor a soluționat și alte cereri ale partenerilor sociali, prin adoptarea unei serii de acte normative, aflate în lucru. Astfel, s-a dispus reducerea tarifelor Autorizațiilor Speciale de Transport (AST) prin asigurarea competenței Adunării Generale a Acționarilor a CNAIR privind aprobarea tarifelor pentru prestațiile specifice, altele decât tariful de utilizare a rețelei de drumuri – aspect reglementat prin Hotărârea pentru modificarea și completarea anexei nr. 1 la OUG nr. 84/2003 pentru înființarea CNAIR.
Tot în domeniul transporturilor agabaritice, a fost eliminată obligativitatea deținerii de către conducătorii auto a atestatului pentru transport agabaritic, prin adoptarea actului normativ care modifică OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
De asemenea, solicitarea privind eliminarea diferențierii între transportul rutier național și internațional în privința acordării despăgubirilor conform Convenției CMR a fost stabilită prin Ordonanța pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul transportului rutier.
Iar pentru rezolvarea problemelor legate de transportul de persoane ridicate de asociații, în această perioadă s-au constituit grupurile de lucru pentru modificarea OG nr. 49/2022 privind transportul alternativ, dar și pentru îmbunătățirea cadrului normativ în vederea eliminării „pirateriei” în transporturi. Tot în cadrul grupurilor de lucru s-a stabilit să fie discutate și găsite soluții pentru modificarea cadrului legislativ privind condițiile de omologare, instalare și montare a tahografelor inteligente generația 2.
Promisiuni legate de eliminarea cântăririi în frontieră
De asemenea, în ceea ce privește măsurile care nu necesită adoptarea prin acte normative, Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, a inițiat, în vederea reducerii timpilor de așteptare, implementarea separării fluxurilor UE și non-UE în punctele de trecere a frontierei (care permit acest lucru) și este în derulare identificarea soluțiilor tehnice aferente.
În schimb, CNAIR nu a oferit încă o soluție pentru mutarea cântarului și măsurarea gabaritului pe teritoriul național la cel puțin 15 km de punctul de trecere a frontierei, respectând astfel și Regulamentul European 1100/2008 privind controalele în vămi (care prevede eliminarea controalelor maselor și dimensiunilor din punctele de trecere a frontierelor pentru a fluidiza traficul). Singura referire făcută în comunicările către presă a fost: „Reducerea timpilor de așteptare la frontierele UE și non-UE prin separarea fluxurilor de camioane (unde este posibil) și prin cântărire dinamică (inițial în vămile Giurgiu și Nădlac, cu extindere ulterioară la nivel național).”
Se așteaptă încă răspuns pe alocația de hrană și alocația de cazare pentru șoferi
Câteva dintre revendicările protestatarilor au urmărit obținerea unor clarificări și extinderi ale unor prevederi deja existente: acordarea unei alocații de cazare neimpozabile de 265 de lei/zi pentru șoferi, similar drepturilor de care beneficiază angajații bugetari, fără documente justificative (sau cu unic document justificativ ordinul de deplasare) și acordarea unei alocații de hrană pentru lucrătorii detașați și delegați neimpozabile în limita unei valori totale crescute de la 87,5 la 125 de euro/zi.
Așa cum am mai scris, la inițiativa UNTRR, liberalii au depus un proiect de lege referitor la instituirea indemnizației de hrană pentru lucrătorii mobili, așa cum sunt definiți în HG 38/2008, trimis pe 12 decembrie 2023 pentru avizare la Consiliului Economic și Social (CES).
Propunerea vizează instituirea unei indemnizații de hrană pentru șoferii profesioniști (definiți ca lucrători mobili) de maximum 40 de euro pe zi, valoare care să fie deductibilă fiscal în limita acestui plafon și neimpozabilă.
Proiectul menționează „majorarea de la trei la patru salarii de bază a plafonului neimpozabil, plafonului pentru contribuția de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, pentru indemnizația de delegare, indemnizația de detașare, inclusiv indemnizația specifică detașării transnaționale, prestațiile suplimentare primite de lucrătorii mobili prevăzuți în HG 38/2008, indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare primite pe perioada deplasării în altă localitate”, însă rămâne în limita celor 2,5 ori plafonul diurnei plătite funcționarilor publici, adică de 87,5 euro pe zi.
Și în prezent legislația permite acordarea unei indemnizații de detașare transnațională și a unei alocații de hrană care, cumulate, să nu depășească 87,5 euro pe zi, avantajul instituirii indemnizației de hrană fiind precizarea fără echivoc că alocația de hrană este neimpozabilă, în prezent fiind ușor interpretabil acest aspect. În urma controalelor din mai multe județe a reieșit că diferitele birouri ale ITM nu au un punct de vedere comun în ceea ce privește acordarea indemnizației de hrană, unele considerând-o obligatorie, altele, nu.
Astfel, pentru a deveni o regulă și nu o excepție, o reglementare care permite acordarea unei indemnizații de hrană neimpozabilă de maximum 40 de euro pe zi ar ajuta firmele care fac transport cross-trade – și care, ca atare, detașează șoferii transnațional – să probeze respectarea condiției de plată a șoferilor cu remunerația minimă din țara de detașare.
Și asta pentru că autoritățile de muncă din Austria, Germania și Franța, de exemplu, nu iau în considerare indemnizatia de detașare la calcularea remunerației minime dacă firma de transport nu face dovada plății unei indemnizații de masă. Fără bani de masă evidențiați separat, toată indemnizația de detașare se poate considera bani de masă și atunci condiția respectării remunerației minime nu este îndeplinită.
Protestatarii au cerut și ei acordarea alocației de hrană, în paralel cu creșterea limitei de deductibilitate zilnică a tuturor indemnizațiilor neimpozabile (indemnizație de detașare/delegare/de mobilitate + alocația de hrană) de la maximum 87,5 la 125 de euro pe zi.
Proiectul de lege promovat de liberali a primit aviz favorabil pe 3 ianuarie de la Consiliul Legislativ, care totuși atrage atenția că trebuie analizat dacă măsura propusă nu este cumva de natură să încalce libertatea contractuală a părților. „Conform Codului civil, libertatea de a contracta se aplică și în cazul contractului individual de muncă, părțile fiind libere să încheie contracte de muncă și să determine conținutul acestora. Una din condițiile esențiale pentru validitatea contractului este consimțământul părților.”
Se așteaptă oricum punctul de vedere al Guvernului înainte de dezbaterea din Senat. Întrebat despre acordarea unei alocații de hrană neimpozabile pentru lucrătorii detașați transnațional, la discuțiile cu protestatarii, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a răspuns sec „Nu se poate”.
Fără soluții încă pentru rambursarea accizei pe motorină și amânarea sau restricționarea aplicării Ro e-Transport
Deși Marcel Ciolacu a anunțat că se caută soluții inclusiv pentru restituirea unei părți din acciza suplimentară la carburanți introdusă din 2024, poate chiar jumătate din această sumă, Ministerul Finanțelor Publice nu a făcut încă nicio referire la acest aspect.
Potrivit codului fiscal modificat de legea 296/2023, nivelul accizelor în 2024 se actualizează cu creșterea prețurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în septembrie 2023, iar majorarea se va face în două tranșe, de la 1 ianuarie și respectiv 1 iulie 2024, cu câte 50% din creșterea prețurilor de consum. Astfel, în primul semestru al anului avem deja o creștere de 22 de bani per litru față de prețurile din 2023, iar după 1 iulie majorarea va fi de 55 de bani per litru.
Dacă Marcel Ciolacu se ține de cuvânt și oferă transportatorilor o reducere de aproximativ 50% din creșterea totală a accizei, adică circa 27 de bani/litru, prețul motorinei în România s-ar situa sub cel din Ungaria. (Diferența de preț la motorină între România și Ungaria este în prezent de 3 cenți/l, adică 13 bani/l.) Amintim că în țara vecină acciza s-a scumpit anul acesta cu 32 HUF/l (adică 42 bani/l), dar a crescut și pragul de acciză care se poate recupera, de la 3,5 HUF/l la 10 HUF/l (adică 13 bani/l), prețul fiind, după recuperare, aproape de tariful motorinei românești.
Transportatorii români aleg de multe ori să alimenteze în Ungaria din cauza beneficiilor recuperării accizei și a TVA. Dacă România ar oferi cărăușilor posibilitatea recuperării unei părți din acciză, opțiunile de alimentare ale acestora s-ar putea schimba și ar crește cantitatea de motorină alimentată aici. Implicit, veniturile realizate din vânzare ar fi mai mari, la fel și taxele, și, astfel, s-ar compensa acciza rambursată transportatorilor, beneficiul oferit neaducând prejudicii la buget.
Atenție, însă! O eventuală restituire parțială a accizei se va face cu respectarea anumitor condiții, așa cum a fost și în trecut, în perioada pandemiei. Iar cea mai importantă dintre ele este aceea ca transportatorii solicitanți să nu aibă datorii la stat.
Protestatarii așteaptă încă, de asemenea, un răspuns privind aplicarea RO e-Transport doar la mărfurile cu risc fiscal ridicat, nu pentru toate mărfurile importate și exportate în/din România (în conformitate cu prevederile directivei europene 2006/112) sau măcar o amânare a termenului de aplicare cu un an, cu atât mai mult cu cât nici portalul ANAF nu este încă pregătit să monitorizeze în timp real parcursul tuturor camioanelor cu marfă de import/export prin GPS.
Așadar, comisiile abia anunțate cu mare pompă de Guvern vor avea destul de mult de lucru până să lămurească aceste probleme. Poate pe asta se și bazează, de regulă, autoritățile când promit întâlniri de lucru, nu măsuri concrete prin acte normative asumate.
