Piața europeană a forței de muncă se restrânge, în pofida creșterii economice mai lente. Multe companii sunt acum în competiție pentru muncitori. Sectoare precum construcțiile și meseriile inginerești, asistența medicală și ocupațiile din domeniul TIC sunt printre cele mai afectate. Acestea sunt câteva dintre concluziile celei de-a șasea ediții a raportului EURES privind dezechilibrele de pe piața muncii 2023, publicat de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA).
Raportul arată o înăsprire a pieței muncii în întreaga Europă. În pofida creșterii economice mai lente, multe companii se află în competiție pentru lucrătorii care doresc sau sunt capabili să lucreze în locurile de muncă oferite la locul unde este nevoie de ei. Acest lucru este deosebit de evident în meseriile din domeniul construcțiilor și al ingineriei, al asistenței medicale și al ocupațiilor din domeniul TIC.
Motivele sunt multiple: schimbările structurale din economie, tranziția digitală și ecologică, care au ca rezultat modificarea cerințelor de calificare, schimbările demografice și evoluțiile din societate, condițiile de muncă neatractive sau neconcordanțele dintre preferințele lucrătorilor și cele ale angajatorilor sunt doar câteva dintre acestea.
Printre cele mai critice ocupații cu deficit de forță de muncă – adică cu lipsuri extinse și grave – se numără: șoferii de camioane grele, profesioniștii în asistență medicală și medicii (specialiști), electricienii, oamenii care montează acoperișuri, chelnerii sau muncitorii în construcții.
Mai mult de 60% dintre cei care erau angajați în ocupațiile excedentare în UE în 2022 erau femei, în timp ce doar 27% dintre cei care erau angajați în ocupațiile deficitare erau femei. Rezultă o situație mai puțin favorabilă a femeilor pe piața forței de muncă în comparație cu bărbații.
În total, în 2022, 37,6 milioane de femei și 43,9 milioane de bărbați erau angajați în ocupațiile cu deficit și excedent larg identificate. Distribuția lucrătorilor pe sexe este similară cu cea a forței de muncă în ansamblu (46% fiind femei). Cu toate acestea, o diferență izbitoare apare dacă se ia în considerare distribuția lucrătorilor în funcție de ocupațiile cu deficit și excedent generalizat. Mai exact, ponderea femeilor în ocupațiile cu deficit generalizat este de numai 27%, în comparație cu ponderea lor în ocupațiile cu excedent generalizat, care este de 63%. O analiză a ponderii femeilor în fiecare dintre cele 72 de ocupații deficitare și excedentare oferă unele informații cu privire la motivul pentru care ponderea femeilor este atât de scăzută în ocupațiile deficitare.
Mulți lucrători din ocupațiile excedentare erau foarte bine calificați, ceea ce arată că un nivel ridicat de educație nu corespunde în mod automat unor bune oportunități de angajare.
În unele dintre ocupațiile deficitare, ponderea lucrătorilor tineri este scăzută. Prin urmare, se preconizează că deficitele structurale vor persista în viitor și, parțial, chiar se vor accentua, atunci când lucrătorii se vor pensiona, iar afluxul de lucrători tineri nu va putea umple golul. Unul dintre obiectivele raportului a fost acela de a identifica domeniile în care ar putea fi posibilă potrivirea transfrontalieră a locurilor de muncă. Pentru aproximativ 2/3 dintre ocupațiile deficitare identificate, există cel puțin o țară în care există un excedent de lucrători în această ocupație. Cu toate acestea, pentru cele mai răspândite penurii, comune în multe țări europene, mobilitatea în interiorul UE nu este, probabil, „soluția perfectă”, deoarece excedentele de forță de muncă în aceste ocupații fie nu există nicăieri, fie sunt limitate la foarte puține țări. Muncitorii din construcții reprezintă o excepție.
sursa foto: ELA
