
Firma bihoreană ReMArkable Consulting, pe care ne-am obișnuit să o asociem cu industria de transport, funcționează ca un one stop shop, adică are echipe de recrutare în anumite țări, iar personalul din România se deplasează acolo pentru a testa cunoștințele de limbi străine și abilitățile de condus ale șoferilor selectați, pregătește documentația pentru ca ei să vină în țară și îi ajută să obțină avizele de muncă, permisele de ședere și atestatul de șofer profesionist. Până acum au fost aduși în România și în alte țări din UE câteva sute de conducători auto, iar integrarea și rămânerea lor în firmele angajatoare – care îi caută mai ales pentru că, spre deosebire de români, oferă stabilitate – depinde de discutarea atentă a tuturor detaliilor referitoare la cultură, tip de transport în care vor fi implicați, venituri și condiții de muncă. ReMArkable oferă mai multe servicii, printre care recrutare de manageri, dispeceri, oameni de vânzări, directori de dezvoltare sau traineri pentru șoferi, dar numai în transport. Şi își propune să creeze o platformă de recrutare dedicată acestei industrii.

Firma a fost înființată în mai 2022 de Monica Derecichei (care dobândise o experiență de 12 ani în resurse umane în compania H.Essers) și avea inițial ca obiect de activitate recrutarea de personal în transport și consultanța în resurse umane și legislația muncii pentru companiile de transport și pentru șoferii români. Apoi a adăugat șoferii extracomunitari, „deoarece poți găsi loturi mai mari, deci crește eficiența“.
În august 2024 echipei ReMArkable i s-a alăturat Alexandru Borza, care a fost timp de 12 ani manager de flotă la H.Essers și se ocupase și de recrutarea unor șoferi extracomunitari. Mai exact, filiala din Oradea a companiei belgiene, care avea peste 300 de camioane, a angajat inițial 15 conducători auto din Georgia și în timp numărul lor a crescut, „ceea ce a oferit o anumită stabilitate. Pe atunci procedura era mai stufoasă și mai complicată decât în prezent, dar nici acum nu e foarte ușor.”
Cei doi asociați au discutat cu diverși transportatori din România interesați să recruteze șoferi din afara UE. Nu pentru că aceștia sunt mai ieftini decât românii, punctează Alexandru Borza, ci pentru că sunt mai stabili, nu își pot schimba locul de muncă atât de des, câtă vreme obținerea actelor durează 5-6 luni.
Compania se ocupă de testarea șoferilor, de obținerea documentelor și de educația culturală necesară astfel încât angajatorii să știe din timp la ce să se aștepte. Şi a mai fost solicitată de federații ale transportatorilor din Finlanda, Cehia, Irlanda, Franța și Spania să facă instruirea șoferilor extracomunitari deja prezenți în Europa, care au deficit mare de cunoștințe privitoare la legislație.
„Clienții ne asociază cu industria de transport.“
ReMArkable oferă mai multe servicii, printre care recrutare de manageri, dispeceri, oameni de vânzări, directori de dezvoltare sau traineri pentru șoferi – „numai în transport“, așa cum subliniază Monica Derecichei. „Clienții sunt deschiși să lucreze cu noi, deoarece ne asociază cu industria de transport și ne caută când au nevoie. Postăm anunțuri și pe platforme de locuri de muncă, dar ele sunt prea generale și nu avem succes. Tocmai de aceea suntem în discuții să creăm o platformă dedicată transporturilor.“
În plus, compania dezvoltă un curs pentru dispeceri, „meserie care în România se fură, nu este documentată nicăieri“. Deja a pregătit câțiva georgieni care să lucreze de la distanță, dispecerat pentru șoferii vorbitori de limbă rusă recrutați de firme românești. Iar această activitate se va dezvolta pe măsură ce crește numărul de conducători auto din afara UE angajați de transportatori din România și pe măsură ce va fi tot mai greu de găsit dispeceri în țară, deoarece unii lucrează de la distanță pentru firme din America.
Echipa din România este formată din 11 persoane, care nu sunt suficiente pentru toate aceste proiecte, „dar suntem căutați mereu de oameni care vor să lucreze pentru noi“.
One stop shop pentru recrutarea de șoferi din afara UE
Firma bihoreană funcționează ca un one stop shop, adică are echipe de recrutare în anumite țări, iar personalul din România se deplasează acolo pentru a testa cunoștințele de limbi străine și abilitățile de condus ale șoferilor selectați, pregătește documentația pentru ca ei să vină în țară, îi ajută să obțină avizele de muncă, permisele de ședere și atestatul de șofer profesionist, fie în România, unde testul se dă numai în română și engleză, fie în Polonia, unde se dă în mai multe limbi. Apoi ReMArkable se ocupă de training cu șoferii, timp de două săptămâni, „deoarece informațiile primite când iau atestatul nu sunt suficiente pentru a lucra eficient în Europa. Ştiu asta după 10 ani de colaborare cu ei“, explică Alexandru Borza.

Clienții români preferă șoferii din țări ex-sovietice, mai ales Georgia și Armenia, care au anumite avantaje legate de cunoștințe și documente necesare, câtă vreme sunt state membre AETR, deci le sunt recunoscute cartelele tahograf și atestatul ADR, și mai au de obținut doar atestatul din România. Pe când pentru cei din Filipine, Kenia sau Pakistan trebuie urmat tot traseul și durează mai mult. Organizarea transportului este diferită însă față de Europa oricare ar fi țara de origine, și de aceea angajatorii trebuie să se aștepte ca o vreme ei să meargă în echipaj cu șoferi cu experiență și să nu facă performanță din primele luni. Dar pe măsură ce tot mai multe firme apelează la această soluție și rezultatele sunt bune numărul celor interesate va crește.
Deoarece potrivirea culturală este importantă, clienții români vor șoferi creștini, din Armenia, Georgia, Filipine sau Kenia, care au sărbătorile ca ale noastre și pentru care adaptarea este mai ușoară. „Deși nici în legătură cu șoferii musulmani nu am auzit plângeri că opresc munca la orele de rugăciune.“ Iar transportatorii spanioli preferă șoferii din Peru și Chile.
Şoferii din țările foste sovietice nu numai că sunt apropiați cultural de noi, dar sunt și obișnuiți cu greul. „Cursele între Georgia și Moscova traversează munții Caucaz, unde se circulă alternativ pe cele două sensuri și, dacă ai o pană, nu te poți baza decât pe tine. Şi la fel între Tbilisi și Kazahstan, mergi sute de kilometri prin stepă și trebuie să faci orice intervenție singur. Dar și șoferii din Kenia, Chile și Peru au avantajele și abilitățile lor.“
Clienții nu au cerințe legate de vârsta șoferilor, dar, pentru că ei trebuie să treacă și testele medicale, inclusiv de vedere, selecția se face ținând cont și de asta, pentru a se reduce riscul să fie aduși în România și apoi retrimiși acasă.
Cerere există mai ales pentru transport intracomunitar – acolo e mai greu decât pentru tur-retur sau pentru muncă în echipaj să găsești șoferi interesați, deoarece românii vor să ajungă mai des acasă.
Întreaga procedură durează 5-6 luni
Pentru a beneficia de serviciile companiei, un client trebuie să angajeze cel puțin 10 șoferi – altfel costurile fixe cu deplasarea și cu echipa care face recrutare în țara respectivă sunt prea mari.
În funcție de numărul solicitat, sunt recrutați mai mulți, astfel încât după teste și după ce unii se mai răzgândesc din diverse motive să rămână câți trebuie. Din experiența de până acum, de exemplu, pentru 25 de șoferi trebuie făcute două drumuri în țara lor și intervievați 80, circa 50 trec testele și dintre ei unii renunță.
În cel mult 30 de zile de la semnarea contractului cu transportatorul din România o echipă de aici merge în țara agreată cu acesta, „deoarece trebuie să îi înțelegem exact nevoile, tipul de activitate, ce limbi străine vrea să vorbească șoferii. Unele naționalități se potrivesc la transport timp de 2-3 luni în Comunitate, altele doar la curse tur-retur. Georgienii sau armenii nu vor să lucreze tur-retur, deoarece veniturile sunt mai mici și au oricum varianta de a merge în Lituania sau Polonia, unde angajarea se face mult mai ușor. Deci discutăm cu transportatorii și le recomandăm soluția cea mai bună în funcție de specificul lor.“
Apoi se face recrutarea și începe procesul de obținere a avizului de muncă, cel mai greu dintre toate, mai ales din cauză că locurile sunt limitate și programările pentru depunerea dosarului durează mult, dar și pentru că procedurile diferă de la un județ la altul, cerințele sunt stricte și dacă dosarul este întocmit greșit se reprogramează.

Avizul se eliberează în maximum 30 de zile de la depunerea fizică a dosarului (programarea pentru depunerea dosarului durează cel mai mult, chiar și trei luni, deoarece există foarte multe solicitări pe platformă) și apoi se trimite, alături de contractul de muncă și alte acte, în țara de origine a șoferilor. Pe baza lor aceștia obțin de la consulat viza de muncă și pot veni în România, unde începe procesul de obținere a rezidenței și atestatului profesional. Între timp ei fac training teoretic și practic la ReMArkable, „unde îi învățăm absolut tot: legislația privind timpii de condus și de odihnă, completarea documentelor, inclusiv a amiabilei în caz de accidente. Deoarece nu știu astfel de lucruri. Unul dintre ei ne-a întrebat, de exemplu, câte ore trebuie să conducă, și ne-a spus că de la Erevan la Moscova merge non-stop, pentru că așa e acolo.“
Apoi merg și pe traseu pentru a învăța manevre de condus și de parcare – pe care trebuie să o stăpânească bine, deoarece la platformele logistice spațiul de manevră este mic – a se acomoda cu tehnologia, care e diferită la camioanele europene, și a învăța să facă ancorarea mărfurilor și încărcarea/descărcarea lor.
Iar când încep munca lucrează 3-4 săptămâni în echipaj pentru a se obișnui cu rutele, cu alimentarea folosind cardul, cu plata taxelor de drum, care, toate, sunt noi pentru ei – cu excepția celor din Armenia și Georgia.
Întreaga procedură durează în România 5-6 luni – timp în care șoferii pot lucra în țara lor – pe când în Germania și Spania se ajunge la un an.
Iar după septembrie/octombrie nu se mai depun dosare, deoarece se termină contingentul de lucrători extracomunitari care pot fi angajați în România și nu se mai eliberează avize de muncă până anul următor.
200 de șoferi au ajuns deja în România sau urmează în scurt timp
Numărul total de șoferi aduși deja de ReMArkable în România sau care sunt în proces de angajare depășește 200, numai către companii cu peste 100 de camioane, iar alte câteva sute sunt destinați altor țări UE.
Cererea din România este tot mai mare, și în plus firma este activă în Polonia, Germania și Spania. Dintre aceste state, cele mai mari deficite de șoferi sunt în România – pentru că mulți au plecat la muncă în Europa de Vest – și Germania – pentru că procedura de obținere a documentelor necesare este stufoasă acolo și nu se face nimic să se schimbe asta.
„Nu aducem niciodată șoferi extacomunitari pentru că sunt mai ieftini!“
Acesta este unul dintre lucrurile pe care reprezentanții ReMArkable insistă să le sublinieze. „În Polonia sau Lituania au ajuns indieni, pakistanezi sau africani cărora li s-au promis 1.500 de euro și li s-au oferit de fapt 750. Dar noi nu încurajăm asta și suntem atenți cu cine lucrăm, deoarece este în joc reputația noastră și nu vrem să fim asociați cu traficul de persoane. Noi aducem acești șoferi deoarece nu se găsesc suficienți în țară. Iar dacă angajatorii vor să recupereze investiția cu recrutarea o pot face legal, printr-o convenție conform căreia șoferii se angajează să plătească o anumită sumă timp de 12 luni. Oricum informația este foarte accesibilă în ziua de azi, șoferii se documentează bine în privința drepturilor și obligațiilor pe care le au în România și unii au ajuns chiar să îi reclame pe angajatori la ITM.“
În plus, unele guverne, ca cele din Filipine sau Kenia, nu permit unor firme străine să recruteze populație decât pentru plasare la angajatori care oferă ceea ce promit. Tocmai pentru că au fost agenții de intermediere neserioase.

Serviciul de recrutare este plătit de angajatori, nu de șoferi
ReMArkable nu este plătită de șoferi pentru serviciile sale – asta se consideră trafic de persoane – ci de firmele de transport. Şi, dat fiind faptul că persoanele din acest țări sărace sunt dispuse să plătească mii de euro pentru a fi selectate și pentru că acolo este multă corupție, integritatea echipei care se ocupă de recrutare la fața locului este o condiție de bază. Altfel pot fi aleși conducători auto care nu corespund și clientul român are de suferit, „ceea ce nu ne permitem“.
Există și agenții concurente care sunt plătite de șoferi, nu de transportatori, iar aceștia din urmă trebuie să achite doar costul avizului de muncă. „Dar clienții noștri au preferat cealaltă variantă, pentru a fi siguri că s-a făcut bine selecția. În plus, pentru noi procesul nu se termină odată cu recrutarea, ci facem totul, ceea ce le place, pentru că nu-și mai bat capul cu nimic. Iar unii dintre ei ne însoțesc în țările de recrutare și asistă când alegem candidații.“
Şi, cum la interviu nu îți poți da seama foarte bine de personalitatea și manierele lor, contractul, care se face pe perioadă nedeterminată, include o perioadă de probă de 90 de zile, „timp în care îi sfătuim pe transportatori să stea cu ochii pe ei“. Dacă angajatorul se răzgândește după acest interval poate urma procedura legală de concediere, după cum și șoferii au dreptul să-și dea demisia. Dar ei nu se pot muta de la o firmă la alta, legislația din România este clară în acest sens, deci nu există riscul ca o firmă să investească în procesul de recrutare și alta să culeagă roadele, deoarece, dacă un angajat vrea să plece, are nevoie de acord scris din partea primei firme și trebuie să reia procedura de obținere a avizului de muncă. În plus, nici nu sunt cazuri de șoferi care să vrea să plece la un alt transportator, subliniază reprezentanții ReMArkable, deoarece, la un venit net de 2.500-3.000 de euro pentru muncă în Comunitate, nu au motive să facă asta sau să fugă din România, mai ales că după un anumit număr de ani beneficiază de pensie la noi în țară. „Dar dacă le oferi 1.000 de euro sau nu îți respecți promisiunile nu vor rămâne. Dincolo de venituri însă, unele naționalități sunt nomade prin felul lor de a fi.“

Intrarea în Schengen face ca firme străine să vrea să se mute în România
Angajarea de șoferi din afara UE este mai ușoară și mai ieftină de când România a intrat în Schengen. Iar când începe munca efectivă transportatorul nu mai trebuie să calculeze cele 90 de zile în Schengen, după care urma o pauză de 90 de zile, în care șoferii lucrau în țară sau în Bulgaria.
Tot datorită aderării a crescut apetitul operatorilor din Lituania de a-și muta în România camioanele și șoferii, deoarece suntem, după Bulgaria, țara membră UE cu cele mai mici costuri cu șoferii (dacă în celelalte state se respectă legea): circa 3.300 de euro brut, față de 4.000 în Polonia. Or, în cazul companiilor cu mulți șoferi, această diferență de simte.
Nevoia transportatorilor de a-și reduce costurile duce la dezechilibre pe piața muncii
Piața forței de muncă din transporturi nu arată bine la început de 2025, constată Monica Derecichei, în sensul că există profesioniști disponibili pentru locurile de muncă oferite de clienți, dar nu la salariile mici pe care le propun aceștia din urmă. „Şi aici este un dezechilibru. Iar dacă le sugerez un junior clienții susțin că nu au timp să se ocupe de pregătirea lui. În plus, există o discrepanță între ce doresc candidații și ce doresc companiile în sensul că acestea din urmă refuză să se adapteze la noile realități de pe piața muncii și la noile cerințe, dintre care prima este flexibilitatea, care înseamnă printre altele și muncă de la distanță sau program flexibil ori hibrid.“
Însă, cum prioritatea ReMArkable este recrutarea de șoferi, faptul că pentru restul angajaților este mai dificil nu constituie un obstacol.